Preţurile la raport. Datele statistice spun că o ciorbă care acum trei ani costa 20 de lei a ajuns la 30 de lei astăzi. Realitatea din piaţă arată că scumpirile sunt chiar mai mari
La o cafenea de specialitate din cartierul bucureştean Cotroceni, un croissant cu cremă costă 34 de lei, iar unul simplu (cu unt) e 20-25 de lei. Spre comparaţie, la el acasă, „la mama lui“, în Paris, acelaşi croissant cu unt nu costă mai mult de 10 lei (echivalentul a 2 euro).
♦ Creşterile accelerate de preţuri din HoReCa au făcut ca o masă la restaurant sau o cafea în oraş să fie mai scumpe în Bucureşti ori Cluj-Napoca decât la Roma, Atena sau chiar Paris.
La o cafenea de specialitate din cartierul bucureştean Cotroceni, un croissant cu cremă costă 34 de lei, iar unul simplu (cu unt) e 20-25 de lei. Spre comparaţie, la el acasă, „la mama lui“, în Paris, acelaşi croissant cu unt nu costă mai mult de 10 lei (echivalentul a 2 euro).
Şi, în mod paradoxal, acest produs fanion al gastronomiei din Hexagon nu e singurul exemplu care arată că Bucureştiul a ajuns în unele cazuri mai scump, iar în altele „măcar“ la fel de scump ca Parisul. Capitala e, totodată, mai scumpă şi decât Roma sau Atena, oraşe mult mai turistice, dar totuşi cu preţuri mai „pământene“.
„Am călătorit recent în Italia şi, deşi am remarcat că şi acolo preţurile au luat-o în sus, ele rămân totuşi mai mici decât în România, unde scumpirile din ospitalitate sunt, parcă, la ordinea zilei.
Sunt cazuri când pentru o masă la restaurant în Bucureşti, o masă pentru două persoane, dai 70-80 de euro, la fel de mult ca în aproape orice altă capitală europeană. Ca să nu mai zic de cafea, care a ajuns să coste 20-25 de lei, la nivelul din Londra şi Paris“, spune Adelin, angajat într-o corporaţie din Bucureşti, care adaugă că din cauza acestor evoluţii a decis să gătească mai mult acasă.
În ospitalitatea românească, preţurile au început să crească treptat în 2022, pentru ca apoi să aibă loc scumpiri multiple şi rapide. În pandemie, piaţa HoReCa a avut de suferit ca urmare a închiderilor multiple şi a restricţiilor de funcţionare. Din 2022 însă, când a început să funcţioneze normal, operatorii au tot ridicat preţurile. Şi continuă să o facă, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Datele statistice spun că o ciorbă care acum trei ani costa 20 de lei a ajuns la 30 de lei astăzi, potrivit calculelor Ziarului Financiar făcute pe baza datelor de la INS. Realitatea din piaţă arată că scumpirile sunt chiar mai mari, unele preţuri dublându-se sau crescând chiar mai mult în aceşti ultimi trei ani.
„Am mâncat recent la un restaurant cunoscut din zona Piaţa Romană, un restaurant cu vechime în piaţă, şi am plătit de două ori mai mult faţă de acum câţiva ani. Sunt şi localuri unde preţurile au crescut cu 30-50% postpandemie, dar şi altele unde sunt chiar de două ori mai mari“, afirmă George, un executiv care lucrează în agrobusiness.
ZF a decis să analizeze pe baza datelor publice şi a celor de la Statistică evoluţia preţurilor la bunuri şi servicii utilizate frecvent, de la alimente la produse de îngrijire şi de la ieşiri la restaurant la servicii de cazare. Această iniţiativă vine în contextul în care România se luptă de trei ani cu o inflaţie persistentă şi ridicată, în multe cazuri cea mai ridicată din Europa.
Spre exemplu, în cazul restaurantelor, cafenelelor şi cantinelor, inflaţia anuală (faţă de aceeaşi lună din anul anterior) a depăşit 10% (uneori chiar 15%) timp de aproape 30 de luni consecutiv, începând cu iunie 2022. De altfel, abia din decembrie 2024 şi până în martie 2025 (cele mai recente date) se vede o coborâre sub acest prag psihologic.
Proprietarii de businessuri HoReCa au spus în repetate rânduri că scumpirile vin pe lanţ, de la furnizorii de bunuri la cei de servicii şi, nu în ultimul rând, vin pe fondul creşterilor salariale. Există însă şi voci care recunosc (deşi off the record) că au fost şi perioade când nu au mai venit majorări de preţuri de la furnizori, totuşi scumpiri au fost operate pentru a „acoperi golurile din pandemie“ şi „pentru că oamenii continuă să iasă şi să nu fie influenţaţi de preţuri“.
Situaţia se schimbă însă. Preţurile continuă să crească, iar acest fapt îşi pune amprenta asupra comportamentului de consum şi asupra puterii de cumpărare a românilor. Oamenii cumpără mai puţin, mai rar sau mai ieftin. Şi renunţă la cheltuielile de impuls sau de „răsfăţ“ pentru a-şi concentra atenţia pe cele de strictă necesitate.
Ieşitul în oraş nu intră în această categorie din urmă, aşa că oamenii deja ies mai puţin sau „trag de o apă toată seara“, după modelul de acum 15 ani, din timpul crizei financiare anterioare. Tocmai de aceea, restaurantele au început să reintroducă ofertele, meniurile zilei şi promoţiile.
Totuşi, întrebarea care rămâne e când nu vor mai există scumpiri în ospitalitate.
Ani de zile, România a fost cunoscută şi promovată ca o destinaţie turistică ieftină, accesibilă, lucru care astăzi, evident, nu mai este valabil.
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro