Povara majorărilor de taxe şi a celorlalte măsuri fiscale adop­tate în ultimele luni a căzut în final tot pe umerii românilor de rând, care deja erau copleşiţi de inflaţia ridicată, cea mai mare din Europa din ultimii trei ani, de liberalizarea preţurilor la energie, de problemele de pe piaţa muncii şi, în general, de incertitudinea din economie.

♦ BNR anunţă că majorarea cotelor de TVA de la 9 la 11% la alimente şi de la 19 la 21% la bunuri nealimentare s-a dus „într-o foarte mare măsură“ în preţuri ♦ De aceea, România este una dintre ţările care vor suferi cele mai ample corecţii ale consumului privat în 2025, spune Banca Mondială.

Povara majorărilor de taxe şi a celorlalte măsuri fiscale adop­tate în ultimele luni a căzut în final tot pe umerii românilor de rând, care deja erau copleşiţi de inflaţia ridicată, cea mai mare din Europa din ultimii trei ani, de liberalizarea preţurilor la energie, de problemele de pe piaţa muncii şi, în general, de incertitudinea din economie.

Acum, acelaşi român simte din plin majorarea TVA de la 9 la 11% la alimente şi de la 19 la 21% la bunuri nealimentare, dat fiind că producătorii şi retailerii nu au absorbit această creştere a cotei, ci au transferat-o direct în preţuri.

Din acest motiv, consumul a intrat în picaj.

Boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, a anunţat săptămâna trecută - cu ocazia şedinţei în care a decis menţinerea dobânzii-cheie la 6,5% - că inflaţia a crescut în august spre 10%, „peste nivelul prognozat“, în contextul pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie şi al expirării schemei de plafonare la electricitate.

Anterior, în iunie inflaţia era de 5,66%, iar în iulie urcase la 7,84%.

„Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptă­rilor inflaţioniste pe termen scurt.“

Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi a combustibililor, arată aceeaşi sursă.

Declaraţia oficialilor BNR vine astfel să confirme că povara acestor măsuri fiscale pică tot pe consumatorul de rând.

Totodată, ea vine să contrazică ceea ce oficialii Consiliului Concurenţei anunţau acum câteva săptămâni şi anume că preţurile la raft ale alimentelor de bază, cu excepţia fructelor şi legumelor sezoniere, au crescut, în medie, cu 1,53%, sub pragul asociat majorării TVA, în luna august faţă de iunie. Analiza a avut la bază datele din şase reţele mari - Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Profi şi Selgros.

„În ceea ce priveşte preţurile celorlalte alimente (mai puţin produsele sezoniere – n.red.) din coşul zilnic de consum, am observat creşteri sub cele care rezultă din modificarea TVA, ceea ce înseamnă că marii retaileri şi furnizorii lor au absorbit o parte din majorări, în luna august. Acest lucru arată că piaţa şi concurenţa funcţionează, întrucât companiile se luptă să îşi păstreze clienţii, cu preţuri atractive. De altfel, preţurile alimentelor au crescut mai puţin decât preţurile produselor nealimentare sau serviciilor“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Totuşi, trebuie spus că analiza viza doar produse alimentare de bază, cele cu adaos comercial limitat. Ori măsura aceasta de limitare a adaosului se aplică doar la câteva zeci de articole specifice, pe când în supermarketuri şi hipermarketuri sunt mii de bunuri.

Ce spuneau retailerii şi producătorii?

Totuşi, în august, când au intrat în vigoare primele majorări de taxe, producătorii alimentari şi retaileri afirmau că nu creşterea TVA e principala provocare, luată singură, măsura putea fi absorbită de piaţă. Taxa de 1% pe cifra de afaceri, alături de eliminarea facilităţilor fiscale pentru industria alimentară la început de 2025 se numără printre măsurile guvernamentale care au fost amintite de producători şi retaileri ca fiind problematice.

Rezultatul? Scumpirile de la raft.

Doar că majorările de preţuri practicate de aceste companii, care s-au dus în preţuri şi a trebuit să fie plătite de românul de rând, sunt de fapt un bumerang.

Apetitul de consum este anemic, iar asta de mai multă vreme, oamenii fiind mai prudenţi în modul în care îşi gestionează banii şi mai atenţi la ce pun în coşul de cumpărături. Criza politică, contextul geopolitic şi incertitudinea din economie şi-au pus amprenta asupra românilor. Acum, aceste noi scumpiri nu fac decât să adâncească o problemă deja existentă.

Astfel, vânzările scad.

Un avertisment

În aceste condiţii, Banca Mondială avertizează că România este una dintre ţările care va suferi cele mai ample corecţii ale consumului privat în 2025, dat fiind că măsurile fiscale şi inflaţia ridicată taie apetitul de cumpărături.

„Mai multe state se vor confrunta cu o încetinire bruscă a creşterii consumului, iar un exemplu este România, unde ritmul va coborî la doar 1,1%, versus 5%, în medie, în perioada 2000-2024. Măsurile fiscale şi inflaţia ridicată se numără printre factorii principali care taie apetitul de cumpărături“, spun analiştii Băncii Mondiale.

În primele şapte luni din an, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul – principalul indicator pentru consum - a crescut în volum cu doar 3,1% versus un avans de 9% în 2024.

Mai mult decât atât, în august, prima lună în care au intrat în vigoare măsurile fiscale menite să reducă deficitul bugetar – printre care şi majorarea TVA (de la 9 la 11% la bunuri alimentare şi de la 19 la 21% la nealimentare) – consumul a scăzut.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că declinul anual (august 2025 faţă de august 2024) a fost de 4% în serie brută. Există o scădere şi lună la lună. Şi, este interesat de remarcat – dar totodată şi îngrijorător – că toate cele trei categorii principale analizate sunt în teritoriu negativ, respectiv bunurile alimentare, nealimentare şi carburanţii.

Un scurt istoric

În România, inflaţia a început să crească în a doua parte din 2022, ajungând în momentele de vârf la peste 16%. Apoi, deşi a intrat pe o pantă descendentă - până în această vară -, ea nu a revenit niciodată la sau măcar aproape de nivelul optim de 2%.

Iar acum, după măsurile fiscale adoptate de autorităţi, e din nou în urcare.

Totuşi, analiştii Băncii Mondiale cred că situaţia ar putea reveni „sub control“ în 2026.

Însă, în ultimii trei ani, preţurile au crescut aproape constant, iar asta în pofida măsurilor adoptate de autorităţi de plafonare a preţurilor ori a adaosurilor comerciale.

În unele cazuri, în decurs de 3-4 ani, se poate observa o dublare a preţurilor. Iar această evoluţie – chiar dacă atenuată de măririle salariale de până în 2024, inclusiv (anul acesta creşterile tind spre zero) -, în combinaţie cu incertitudinea care a planat deasupra economiei în ultima vreme, au dus la un consum anemic.

Salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.517 lei în iulie 2025, în scădere cu 0,4% faţă de luna precedentă şi în creştere cu 5,2% faţă de aceeaşi lună din anul anterior, arată datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Această creştere anuală este cea mai mică din ultimele 12 luni.

De asemenea, este pentru prima dată când rata inflaţiei depăşeşte creşterea salarială, astfel că a fost înregistrată o scădere a câştigului salarial real. Cu alte cuvinte, luna iulie a fost prima în care puterea de cumpărare a românilor a scăzut şi oficial, în statistici.

Astfel, la fel ca în business, unde companiile refuză să investească în vremuri tulburi, şi consumatorii refuză să cheltuie.