Ponta, în finalul audierii: Deciziile pentru referendumul din 2012, asumate de toţi liderii USL

Autor: Ovidiu Bărbulescu Postat la 11 martie 2015 37 afişări

Liderul PSD, Victor Ponta, a afirmat în faţa instanţei, la finalul audierii în dosarul Referendumului, că toate deciziile de suspendare şi campanie pentru referendumul din 2012 au fost asumate de toţi liderii USL.

Preşedintele social-democrat a arătat că mesajele sms de campanie nu sunt făcute de liderii politici, ci de consultanţi politici, fiind aprobate de către echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipă de reacţie rapidă fără consultarea liderilor.

El a adăugat imediat că nu ştie dacă lui Dragnea i s-a cerut acordul pentru conţinutul mesajul transmise prin sms la referendumul din 2012, dar că el personal, dacă ar fi fost consultant, şi-ar fi dat imediat acordul, deoarece prezenţa la vot, care putea fi astfel impulsionată, este o expresie a esenţei democraţiei.

"Din echipa de creaţie cunosc că făceau parte Bogdan Teodorescu, Dan Mihalache de la PNL, oameni politici şi din afara partidelor", a precizat Ponta.

Şeful Guvernului a mai arătat că, la acel moment, în calitate de prim-ministru, a fost legal informat de toate instituţiile cu atribuţii, referitor la campanie şi vot, fiind exclus să fi existat vreo reţea de fraudare constituită organizat fără ca aceste instituţii să fi sesizat.

El a spus că a fost informat la referendumul din 2012 că cetăţenii erau îndemnaţi la vot "prin mijloace legale", nu prin mass-media, deoarece legea nu permite, şi că ştia că multe persoane doreau să voteze, dar secţiile erau închise.

Întrebat la ICCJ dacă era informat că în ziua referendumului s-ar fi transmis mesaje în teritoriul, semnate "Liviu Dragnea" sau "PSD SG", pentru a exista o anumită conduită faţă de alegători, Ponta a afirmat că era informat că prin mijloace legale, nu prin mass-media, deoarece Legea audio-vizualului nu permite, cetăţenii erau îndemnaţi la vot.

Întrebat şi dacă a văzut vreun astfel de mesaj, Ponta a răspuns că nu îşi aminteşte, dar el a primit mesaje că ar fi persoane care doreau să voteze, dar secţiile se închideau.

La întrebarea dacă ştia că Hellvig ar fi trimis şi el sms-uri, Ponta a spus că nu cunoaşte dacă PNL a avut un sistem paralel, cel de la PSD fiind comun pentru campania USL.

El a explicat faptul că sms-urile erau semnate doar "Liviu Dragnea", nu şi "PNL" sau "Hellvig", prin faptul că Dragnea avea doar o funcţie politică, în timp ce toţi ceilalţi, inclusiv Hellvig, aveau şi funcţii în Guvern, astfel că era firesc să nu fie implicaţi direct în campanie.

"Nu cunosc cine coordona centrul de transmitere a mesajelor. Era personal tehnic, angajaţi PSD şi PNL, nu cunosc nume", a mai spus Ponta./

Întrebat de asemenea dacă ştia de organizarea de tombole pentru atragerea votanţilor, Ponta a răspuns: "Nu, nu-mi amintesc decât faptul că am cerut ca fiecare strategie locală să se facă cu respectarea legii".

Întrebat însă în continuare dacă ştia de vreo şedinţă pentru organizarea de astfel de tombole, Ponta a răspuns: "De tombole nu ştiu. Ştiu doar de mitinguri şi acţiuni de promovare pentru a se vota «Da» la referendum. Posibil să fie o decizie la nivel local".

Întrebat la ICCJ dacă a primit în ziua referendumului, de la numărul 1855, un sms cu semnătura "Liviu Dragnea", Ponta a răspuns: "Nu-mi amintesc dacă am primit pe telefonul personal, dar cunoşteam că se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv îndemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitară, publicitară", a spus Ponta.

În dosarul instrumentat de procurori există suspiciunea că sistemul de sms-uri conţinea o bază de date cu numărul de telefon persoanei care raporta datele şi cu secţia din care raporta, către care era transmis un mesaj, de la numărul 1855, cu înştiinţarea că trebuie raportate separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.

În faţa instanţei, Ponta a arătat că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu "Da" sau "Nu".

El a arătat că, încă de la alegerile prezidenţiale din 2009, PSD a decis să aibă un sistem de verificare a prezenţei electorale, cum au avut şi alte partide, PDL fiind primul partid cu un astfel de sistem.

"Când am devenit preşedinte PSD, am decis să avem acest sistem, folosit prima dată de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de scrutin, inclusiv la cel din noiembrie 2014, la fel ca alte partide", a spus Ponta, în faţa instanţei.

Întrebat dacă a participat la şedinţa Comitetului Executiv de partid care a aprobat acest sistem, Ponta a spus că, iniţial, în şedinţa USL a fost decis ca persoanele responsabile de campania pentru referendumul din 2012 să fie Liviu Dragnea (din partea PSD) şi Eduard Hellvig (din partea PNL, actualul director al Serviciului Român de Informaţii), precum şi ca sediul comun de campanie să fie cel din Kiselleff, datorită condiţiilor logistice mai bune.

Întrebat în continuare dacă în şedinţe a fost prezentată totuşi aplicaţia, Ponta a spus că, ulterior, în şedinţele fiecărui partid au fost puse în aplicare deciziile comune.

"Cunoşteam aplicaţia şi funcţionarea, cu sms-uri de la reprezentanţii noşti în secţii şi date încărcate în soft", a spus Ponta, adăugând că principala condiţie în baza căreia USL a aprobat acest sistem a fost ca astfel să fie verificată doar prezenţa la vot, aşa cum procedau şi alte partide, sistemul permiţând şi transmiterea rezultatelor din procesele verbale consemnate în secţiile de votare, după închiderea urnelor, o "numărătoare paralelă" efectuată de asemenea de toate partidele, extrem de apropiată de rezultatele oficiale.

Întrebat dacă prin această aplicaţie erau transmise, în timpul zilei, şi voturile cu "Da" sau "Nu", Ponta a răspuns că nu, afirmând că, în timpul zilei, sistemul permite doar transmiterea prezenţei la vot, fiind imposibil ca rezultatul să fie cunoscut în timpul votului.

Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a venit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a fi audiat în dosarul Referendumului, el declarând că vrea să spună adevărul în acest dosar şi că a dorit să vorbească şi în faţa procurorului, dar acesta nu l-a acceptat.

"Vreau să spun adevărul. Am vrut să-l spun în faţa procurorului şi procurorul nu m-a acceptat", a spus Ponta, la intrarea în sediul ICCJ.

Cu puţin timp înaintea lui Ponta, la ICCJ au venit şi miniştrii Liviu Dragnea şi Mircea Duşa.

Duminică, Ponta preciza că se va prezenta în faţa instanţei şi va explica faptul că, bazat pe informaţiile avute ca lider de partid şi premier, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare

"Voi spune adevărul şi numai adevărul, şi anume că, din toate cunoştinţele pe care le-am avut ca lider de partid şi prim-ministru, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de români să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu. Că nu s-a întâmplat, e o poveste pe care nu cred că mai trebuie să o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilităţi penale şi o să spun ceea ce ştiu, ceea ce mă va întreba instanţa, avocaţii sau proccurorul, şi voi spune doar adevărul", a spus Ponta, duminică.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
PONTA,
AUDIERE,
REFERENDUM

Citeşte pe comedymall.ro

/actualitate/ponta-in-finalul-audierii-deciziile-pentru-referendumul-din-2012-asumate-de-toti-liderii-usl-13966526
13966526
comments powered by Disqus
Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu } Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu }

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourile din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, iar glumele „colegului de bancă'' au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

vezi continuarea
ZF.ro
O nouă descoperire schimbă ce ştim despre coronavirus: cum se transmite de fapt virusul O nouă descoperire schimbă ce ştim despre coronavirus: cum se transmite de fapt virusul
Faţa nevăzută a tehnologiei: Ce se întâmplă de fiecare dată când cumperi un produs cu cardul. Nu aţi ştiut niciodată asta
Mediafax
Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus
Top 10 ţări care îşi vor reveni cel mai rapid la finalul pandemiei de coronavirus, potrivit analiştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Experimentul electoral a început. Ordonanța care răstoarnă logica alegerilor a intrat în linie dreaptă Experimentul electoral a început. Ordonanța care răstoarnă logica alegerilor a intrat în linie dreaptă
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.