Parlamentul European reîncepe ancheta asupra închisorilor CIA în statele membre, inclusiv România

Autor: Catalina Mihai Postat la 11 februarie 2015 30 afişări

Comisiile parlamentare pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului vor reîncepe ancheta privind presupusele transporturi şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, inclusiv România, ca urmare a recentelor dezvăluiri făcute de Senatul SUA.

Comisiile pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din Parlamentul European vor reîncepe ancheta privind presupusele transporturi şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA, potrivit unei rezoluţii adoptate miercuri de Parlament.

Prin această rezoluţie, eurodeputaţii cer din nou statelor UE să investigheze aceste acuzaţii şi să îi urmărească penal pe cei vinovaţi.

Raportul Senatului SUA publicat în decembrie "dezvăluie fapte noi care confirmă acuzaţiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora şi funcţionari şi agenţi ai serviciilor lor de securitate şi de informaţii au fost complici la programul CIA de detenţie secretă şi de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor", susţin europarlamentarii.

Ca urmare a noilor probe, Parlamentul "îi încredinţează Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, cu asocierea Comisiei pentru afaceri externe şi a Subcomisiei pentru drepturile omului, sarcina de a continua ancheta sa privind presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri şi de a informa plenul cu privire la această chestiune, în termen de un an", se arată în rezoluţie.

Potrivit unui comunicat al PE, această anchetă va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie şi culegerea tuturor informaţiilor şi probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA.

"Climatul de impunitate de care beneficiază programul CIA a permis continuarea încălcărilor drepturilor fundamentale, după cum au dovedit programele de spionaj în masă întreprinse de Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite şi serviciile secrete din diverse state membre", afirmă membrii PE, subliniind că "nu poate exista impunitate" pentru aceste fapte.

Totodată, Parlamentul "invită SUA să ancheteze şi să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare şi de detenţie secretă şi să coopereze în ceea ce priveşte toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA".

Pe de altă parte, europarlamentarii "îşi exprimă preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat şi clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale". Ei reiterează solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzaţiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deţinute persoane în cadrul programului CIA, precum şi să îi urmărească penal pe cei implicaţi în aceste operaţiuni.

De asemenea, Parlamentul European îşi exprimă "consternarea cu privire la practicile de interogare" ale operaţiunilor anti-teroriste ale CIA. Deputaţii subliniază "concluzia fundamentală" a raportului Senatului american conform căreia "metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obţinerea unor informaţii care să împiedice alte atacuri teroriste".

Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.

Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de "interogare în forţă" ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009.

Washington Post a relatat că potrivit raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale Agenţiei, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri suspectaţi de legături cu grupări teroriste.

În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

Conform cotidianului american, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept "detention site black", pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

Versiunea publică a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arată că în unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul ţărilor lor.

Presupusa închisoare din România este menţionată în mai multe rânduri.

În raport se arată că CIA a decis amplasarea unor centre de detenţie în România şi Lituania în 2002 şi 2003, iar primii deţinuţi ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.

Abd al-Rahim al-Nashiri, unul dintre deţinuţii care ar fi ajuns în România, a reclamat, de altfel, ţara noastră dar şi Polonia la CEDO.

În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, care a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul ţării.

Preşedintele Comisiei parlamentare CIA, senatorul Norica Nicolai, a declarat, pe 16 iunie 2006, că există date clare ce atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecţi de terorism.

Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiu aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Tulcea şi Feteşti.

Pe baza documentelor prezentate de autorităţi, senatorul liberal a declarat că pe niciunul dintre aeroporturile româneşti nu au fost existat şi nu au fost constuite facilităţi care ar fi putut servi drept centre de detenţie pentru deţinuţi.

După publicarea raportului Senatului SUA, MAE a precizat, pe 16 decembrie 2014, că autorităţie române nu deţin probe referitoare la centre de detenţie ale CIA sau acţiuni de privare de libertate întreprinse de Agenţie pe teritoriul naţional, dar nu pot ignora "alegaţiile" aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

În prezent, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie derulează o anchetă privind închisorile CIA, în urma unei reclamaţii făcute de sauditul Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care acuză detenţia secretă, rele tratamente şi procedura de extrădare.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
PE,
ÎNCHISORI CIA,
ROMÂNIA

Citeşte pe comedymall.ro

/actualitate/parlamentul-european-reincepe-ancheta-asupra-inchisorilor-cia-in-statele-membre-inclusiv-romania-13815569
13815569
comments powered by Disqus
Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu } Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu }

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourile din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, iar glumele „colegului de bancă'' au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

vezi continuarea
ZF.ro
Toate planurile au fost date peste cap. Criza care vine din China Toate planurile au fost date peste cap. Criza care vine din China
Situaţia ciudată: Cel mai nou pacient bolnav de COVID-19 dă peste cap tot ce ştiam. Cum s-a putut întâmpla asta
Mediafax
Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus
Top 10 ţări care îşi vor reveni cel mai rapid la finalul pandemiei de coronavirus, potrivit analiştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.