♦ Conectivitatea mai bună între oraşe susţine atât deplasarea mai facilă a persoanelor, cât şi dezvoltarea businessurilor şi implicit expansiunea lor la nivel naţional.

Mobilitatea este strategică pentru dezvoltarea ţării, iar prin investiţii în autostrăzi, extinderea şi modernizarea căilor ferate dar şi zboruri interne, prin care să fie conectate nordul de sud şi estul de vest, se poate asigura acest cadru, a fost una din concluziile speakerilor la con­fe­rinţa ZF Logistică, transporturi şi automotive 2026, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Amco, Eli Parks, Grampet Group, ING, CTP, REI.

„În primul rând, ne-am dorit să unim România prin zborurile lansate. Ne-am dorit mobilitate la nivel naţional, pentru că, deşi nu avem insule, cumva întreaga Românie funcţionează la nivel de insulă. Cumva, nordul faţă de sudul ţării este total izolat şi mediul de afaceri simte lucrul acesta. De exemplu, o persoană care trăieşte la Baia Mare nu are niciun fel de legătura cu una din Tulcea, este ca şi cum ar trăi într-o ţară total diferită“, a spus Marius Pandel, CEO al companiei aeriene AnimaWings, care a operat prima cursă comercială regulată anul trecut.

Într-un an, compania a reuşit să lanseze 30 de rute noi şi a ajuns la o flotă de şapte aeronave, iar a opta se va alătura în curând. Compania aeriană înregistrează cel mai mare trafic pe ruta Bucureşti-Cluj dar ia în calcul lansarea de zboruri pe Iaşi-Cluj. „Privatul se implică, dar trebuie să intre şi statul în această cooperare, pentru că în momentul în care lansezi o cursă Iaşi-Cluj, nu va fi profitabilă în primele şase luni. Dacă Clujul şi Iaşiul, de exemplu, îşi unesc forţele şi văd ce mediu de afaceri au, dacă se poate face o strategie la nivel local şi, de ce nu, de ţară, atunci aceste lucruri se pot dezvolta“.

Conectivitatea mai bună între oraşe susţine atât deplasarea mai facilă a persoanelor, cât şi dezvoltarea businessurilor şi implicit expan­siunea lor la nivel naţional.

Un alt culoar ce trebuie valorificat la potenţialul său este calea ferată, care atrage doar 40 mil. tone de mărfuri anual, faţă de 300 de milioane de tone sectorul rutier.

„Tot transportul intermodal este şi calea prin care se poate atinge o parte măcar din obiectivul Uniunii Europene, de a transfera, până în 2030, 30% din volumele care sunt astăzi pe rutier, pe calea ferată sau fluvial. Personal, am reticenţe majore la atingerea acestui obiectiv“ , a spus Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet Grup, ce deţine GFR, cel mai mare operator feroviar.

Dezvoltarea se poate face pe o infrastructură pentru care există nişte angajamente de îmbunătăţire, dar lucrurile nu sunt foarte încurajatoare, a mai subliniat el. Spre exemplu, coridorului IV Constanţa -Curtici 830 km modernizarea a început în anul 2001. Astăzi mai sunt de modernizat mai mult de jumătate din acest coridor, potrivit lui.

Altfel spus, fără coridoare eficiente de transport, avantajele competitive se erodează. Dacă pe calea ferată încă sunt aşteptate investiţii, pe rutier A7 se va finaliza anul acesta, iar patru loturi din A8 au fost atribuite, dar cu contestaţii.

„Prin SAFE avem atribuite toate cele 4 loturi din A8 între Târgu Mureş şi Târgu Neamţ. Sunt contestate o parte din ele. Noi facem tot ce ţine de noi, încercăm să le semnăm până la 31 mai. Vorbim de 400 de km“, a spus Gabriel Budescu, Director General, Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), care se ocupă de un sfert din proiectele de autostrăzi, dar în portofoiul căreia vor trece integral investiţiile în autostrăzi până anul viitor.

Marius Pandel, CEO al companiei aeriene AnimaWings: Privatul se implică, dar trebuie să intre şi statul în această cooperare, pentru că în momentul în care lansezi o cursă Iaşi-Cluj, nu va fi profitabilă în primele şase luni.