Problema: se dau urmatoarele date - o piata de gros, construita cu bani de la stat si organizatii internationale, dupa un model occidental. Complexul ar fi trebuit "sa dea tonul" in comertul cu legume si fructe, dar este considerat de multi un esec. Ati crede ca aceasta activitate nu este rentabila sau nu se potriveste mediului de afaceri romanesc? Raspuns gresit.

In urma cu 12 ani, cu sprijinul guvernului american si cu finantari de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), statul roman incepea sa investeasca intr-o piata de gros prin care isi propunea sa centralizeze comertul cu legume-fructe din Bucuresti. Dar la sapte ani de la deschiderea efectiva a complexului, Piata de Gros Bucuresti (PGB) inca nu a reusit sa adune sub acoperisul sau decat o mica parte a "traficului" de alimente pentru piata Capitalei. Ceea ce nu inseamna ca activitatea de comert en-gros cu fructe si legume nu poate fi profitabila. Dovada o constituie cele nu mai putin de trei centre de distributie din jurul Bucurestiului.

Mai mult, o companie din Turcia a decis ca mai este nevoie de inca un centru logistic de legume-fructe si va investi 12 milioane de euro in constructia acestuia. Potrivit reprezentantilor SU Group, dezvoltatorii proiectului, acesta va fi "cel mai modern" centru comercial de profil si va concentra o mare parte a importurilor de legume si fructe destinate pietei romanesti.

Firma turca mizeaza de altfel pe comunitatea turca la cererea careia, spun dezvoltatorii, a decis sa investeasca in acest complex. "Centrul logistic a fost proiectat astfel incat sa acopere neajunsurile semnalate de firmele prezente in alte centre en-gros", explica reprezentantul SU Group, Coskun Solac. El spune ca in prezent circa 80% din legumele si fructele importate ajung pe piata romaneasca prin centrul din Voluntari (zona in apropierea careia SU Group isi va ridica proiectul). "In plus, interesul comunitatii turce pentru aceasta zona este foarte ridicat, dat fiind ca trei sferturi din importuri se realizeaza din Turcia", adauga el.

Si totusi, compania nu mizeaza doar pe importatori. "Cred ca 25-30% dintre ocupanti vor fi producatori romani", afirma Eduard Uzunov, directorul general al companiei imobiliare Regatta, promotorul proiectului.
In acest punct, interesele SU Group se intersecteaza mult mai accentuat cu cele ale Pietei de Gros Bucuresti.
Clientii vizati de PGB erau producatorii din sudul tarii care ar fi trebuit sa se organizeze in asociatii si sa inchirieze standuri atat in cadrul complexului Bucuresti, cat si in cele sase centre de colectare situate in judetele limitrofe.

Insa, proiectul este considerat de multi un esec pentru ca, desi activitatea din complexul situat in zona de sud a Capitalei este destul de intensa, obiectivele PGB nu s-au realizat. "Situatia este buna in medie", spune Lucian Dumitru, directorul general al PGB. "Daca stau cu o mana in foc si cealalta in apa cu gheata, pot spune ca in medie stau la o temperatura potrivita. Cam asa si cu Piata de Gros", exemplifica el. "Centrul din Bucuresti merge foarte bine, spatiile de-aici sunt inchiriate in proportie de 95%, dar nici unul dintre centrele de colectare nu functioneaza". Urmarea? Profitul obtinut din activitatea spatiului din Bucuresti se consuma pentru acoperirea costurilor de mentenanta a celorlalte spatii, iar rambursarea creditelor contractate a fost preluata de stat.

Mai mult, nici macar chiriasii actuali nu sunt in majoritate producatori, cum s-ar fi dorit. Cea mai mare parte a ocupantilor sunt comercianti - adica tot angrosisti, o parte din standuri gazduiesc importatori, iar proportia producatorilor este de aproximativ 20%, spune Dumitru.

Ce a impiedicat pana acum dezvoltarea Pietei de Gros si ce si-a propus noua conducere - numita de circa doua luni? Pe de-o parte, producatorii agricoli nu s-au grabit sa se asocieze pentru a-si proteja afacerile, dar nici statul nu s-a ingrijit de protejarea propriei investitii, considera directorul PGB. Prin legea de infiintare a Pietei de Gros, pe o raza de 20 de kilometri in jurul Capitalei nu era permisa constructia nici unui alt complex cu activitate similara. De-a lungul timpului insa, autoritatile locale nu au impiedicat dezvoltarea centrelor de distributie a legumelor si fructelor mentionate anterior.

Acum, Dumitru recunoaste ca respectiva prevedere legala nu este "in spiritul" unei economii de piata libere, astfel ca incearca rezolvarea celei de-a doua probleme - atragerea producatorilor. "Tindem sa credem ca vom reusi sa facem profitabile centrele de colectare. Vom incerca sa atragem cat mai multe asociatii in acestea", afirma el.

Cum ii va convinge? "Le vom explica ca se vor putea ocupa exclusiv de productie, fara a se mai ingriji si de problema vanzarii bunurilor si vor beneficia de spatii moderne de desfacere, cu toate facilitatile necesare."
Va putea concura PGB cu celelalte centre de distributie? Deocamdata este greu de spus, dar piata de gros are avantajul ca spatiile sale sunt potrivite si pentru alte activitati, nu doar pentru comertul cu legume si fructe. De altfel, din cele patru hale ale complexului, doar una este ocupata de comerciantii de legume si fructe. In celelalte spatii, pot fi gasite produse lactate, produse de bacanie, carne. Mai mult, una dintre hale este inchiriata de o firma de logistica. Pe de alta parte, in cadrul PGB functioneaza singura instalatie de coacere a bananelor din Bucuresti. Pana de curand, aici a fost si un magazin cash&carry, operat de compania spaniola Gamma, dar acesta a fost inchis acum doua luni, potrivit reprezentantului PGB. Rolul acestor centre de distributie este atat furnizarea de produse pentru detailisti, cat si stabilirea preturilor de pe piata.

Cand vine vorba de preturi, Lucian Dumitru se insufleteste subit. "Este ca la bursa, tarifele se pot schimba de cateva ori pe zi, in functie de evenimente", spune el, in timpul uneia dintre vizitele zilnice printre standuri. "Acum, cu inundatiile, deja au crescut preturile la unele produse."

Directorul PGB crede ca piata de legume-fructe este in crestere puternica, iar complexul pe care-l conduce va avea doar de castigat. De aceeasi parere sunt si reprezentantii SU Group, chiar daca mizeaza mult pe polul creat in jurul zonei Voluntari si pe atragerea unei parti a comerciantilor din acea parte. "Am studiat foarte bine piata inainte de a investi in acest domeniu", spune Coskun Solac. Mai mult, compania turca a anuntat ca intentioneaza sa realizeze proiecte similare si in alte orase din tara.

Acestea nu au fost inca numite. "Suntem inca in faza de prospectare, dar viitoarele investitii vor fi conditionate de succesul complexului din Bucuresti." Sau cum ar spune Lucian Dumitru: "Loc este pentru toata lumea".