Isărescu: riscuri crescute asupra inflaţiei decurg din conduita politicii fiscale şi de venituri

Autor: Departamentul Economic Postat la 08 ianuarie 2020 18 afişări

Isărescu: riscuri crescute asupra inflaţiei decurg din  conduita politicii fiscale şi de venituri

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri; o preocupare rămâne şi tendinţa deficitului de cont curent, precum şi economia zonei euro, a declarat Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, după şedinţa de politică monetară. 

„Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei uşor deasupra intervalului ţintei la finele anului 2019, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului pe orizontul apropiat de timp, la valori uşor inferioare celor evidenţiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2019. Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, în condiţiile calendarului electoral intern. Tendinţa deficitului de cont curent rămâne de asemenea preocupantă. Incertitudini generează şi evoluţia economiei zonei euro şi a celei globale, pe fondul creşterii tensiunilor geopolitice şi a vulnerabilităţilor unor pieţe emergente, iar conduita acomodativă a politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune rămân relevante”, a spus Isărescu.

În şedinţa de miercuri, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR spune că rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna octombrie la 3,4 la sută, de la 3,5 la sută în luna septembrie, şi a urcat apoi în noiembrie la 3,8 la sută, deasupra intervalului ţintei, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Avansul faţă de luna septembrie s-a datorat, în principal, majorării preţurilor legumelor şi fructelor, dar şi accelerării inflaţiei de bază. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV, de la 3,4 la sută în septembrie, la 3,5 la sută în noiembrie, uşor peste nivelul prognozat. Creşterea a reflectat influenţele venite din majorarea preţurilor internaţionale ale unor materii prime agroalimentare şi din uşoara depreciere a leului în raport cu euro, suprapuse presiunilor inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor unitare cu forţa de muncă. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a coborât în octombrie la 3,7 la sută şi a revenit ulterior, în noiembrie, la valoarea de 3,8 la sută consemnată în septembrie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a continuat să se reducă până la 3,8 la sută în intervalul octombrie-noiembrie, de la 3,9 la sută în septembrie.

Creşterea economică a continuat să decelereze în trimestrul III 2019, dinamica sa anuală reducându-se la 3 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei a rămas semnificativă, însă s-a redus vizibil (până la 3 puncte procentuale, în contextul anului agricol nefavorabil), fiind depăşită substanţial de cea a formării brute de capital fix (5,9 puncte procentuale). Exportul net şi-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul reaccelerării mai pronunţate a creşterii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii.

Cele mai recente date statistice evidenţiază evoluţii mixte în termeni anuali în sfera consumului, a investiţiilor şi a producţiei industriale în luna octombrie: pe de o parte, menţinerea unei dinamici ridicate a achiziţiilor populaţiei de bunuri şi servicii şi majorarea alertă a volumului lucrărilor de construcţii, iar pe de altă parte amplificarea contracţiei producţiei industriale, respectiv restrângerea comenzilor noi în industria prelucrătoare.

Totodată, cele mai recente date privind balanţa de plăţi evidenţiază încetinirea deteriorării în termeni anuali a soldului balanţei comerciale în luna octombrie comparativ cu trimestrul III. Deficitul de cont curent şi-a reaccentuat însă adâncirea, ca urmare a înrăutăţirii balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital a scăzut.

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se tempereze uşor în lunile octombrie şi noiembrie – la 7,5 la sută, respectiv la 7,2 la sută, de la 7,7 la sută în luna septembrie –, media ei pe ansamblul celor două luni scăzând la 7,32 la sută, de la 7,9 la sută în trimestrul III. În condiţiile în care decelerarea s-a datorat exclusiv componentei în valută, ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în noiembrie la 67,2 la sută, cel mai ridicat nivel din mai 1996.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
bnr,
politică monetară,

ALEPH STORY: Cine sunt cei mai mari proprietari de terenuri Agricole din România

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.