Indicatoarele multilingve din majoritatea aeroporturilor din UE optează pentru engleză, însă în Ungaria acestea includ şi chineza, pentru a le fi mai uşor migranţilor care sosesc pentru a lucra la prima uzină de maşini electrice a Chinei din Europa, programată pentru inaugurare în 2027, notează The Guardian. A treia limbă a fost introdusă în 2019, când fostul lider Viktor Orban a lansat un amplu parteneriat strategic cu China, poziţionându-se drept cel mai de încredere prieten al acesteia în Europa. Acesta i-a adus o vizită prezidenţială din partea lui Xi Jinping în 2024 şi investiţii de miliarde de euro din partea industriei auto chineze. Însă cursa pentru lansarea primei fabrici de maşini electrice chineze din Europa, cea a BYD în oraşul Szeged, la sud de Budapesta, s-a împotmolit acum în acuzaţii de încălcare a drepturilor lucrătorilor. O organizaţie pentru drepturile omului din New York, China Labor Watch (CLW), a intervievat peste 50 de muncitori migranţi care indică o serie de posibile încălcări ale legislaţiei UE din domeniul muncii, incluzând cazuri de săptămâni de lucru de şapte zile, datorii legate de recrutare, program de lucru suplimentar excesiv şi încălcări ale vizelor în rândul muncitorilor chinezi angajaţi prin subcontractori.

Comisia Europeană a declarat că este la curent cu acuzaţiile şi i s-a transmis că există „un dosar pe rolul inspectoratului maghiar al muncii“ legat de acestea.

Unii locuitori din Szeged consideră că există prea multe semne de întrebare fără răspuns legate de modul în care funcţionează fabrica. Mulţi sunt de asemenea îngrijoraţi în legătură cu riscurile la adresa sănătăţii.

BYD plănuieşte să aibă aproximativ 10.000 de muncitori care să producă 300.000 de maşini pe an, însă modelul de construcţie care implică muncitori migranţi va fi urmărit cu atenţie în alte părţi ale Europei.

CLW a cerut Ungariei să „consolideze inspecţiile şi să aplice legile privind munca şi migraţia în cadrul fabricii BYD.

De asemenea, a solicitat BYD să elimine taxele de recrutare, să asigure transparenţa salariilor şi să respecte programul legal de lucru. Ar putea exista de asemenea o problemă de discriminare pe motive de vârstă, subcontractanţii oferind locuri de muncă doar candidaţilor cu vârste de sub 52 de ani.