„Instabilitatea economică devine regula şi nu excepţia”

Autor: Claudia Medrega Postat la 18 mai 2022 142 afişări

„Instabilitatea economică devine regula şi nu excepţia”

În contextul evoluţiilor globale  - deglobalizare, conflict între marile blocuri economice, efectele tot mai pregnante ale schimbărilor climatice - instabilitatea economică devine regula, şi nu excepţia, crede Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală. În aceste condiţii, atât firmele în plan micro, cât şi ţările ar trebui să aibă planuri gândite pentru mai multe scenarii, pentru că nu-şi pot permite să fie surprinse nepregătite.

La nivel de ţară, România va trebui să îşi găsească calea prin care să administreze complexitatea geopolitică ca şi vecin al Ucrainei, dar şi o segmentare diferită a lumii, cu o schimbare a relaţiilor între marile puteri, emergenţa middle powers la nivel global, dar şi un intervenţionism şi mai accentuat legat de asigurarea stocurilor în sectoare critice, «naţionalismul» legat de tehnologii cheie, politica de autonomie şi agenda green ale UE”, consideră Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova, care este şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală. Iar a ne găsi calea înseamnă să contribuim activ şi la agenda de business europeană şi globală şi a crea argumente suplimentare pentru a investi în România, pentru că deglobalizarea nu înseamnă dispariţia businessurilor globale, ci organizarea lor diferită la nivel regional astfel încât să răspundă provocărilor curente – deglobalizarea sau regionalizarea businessurilor nu se va întâmpla de la sine în România, explică şeful EY. Dar care sunt provocările care se conturează la orizont în contextul războiului de la graniţă în raport cu atuurile României?

„România nu se află printre ţările cu un grad foarte ridicat de dependenţă de importurile de energie din Rusia şi poate să facă paşi importanţi către o securitate energetică mai avansată prin proiectele din bazinul Mării Negre, dar şi prin investiţia în noi surse de energie.” Totodată, un alt atu este faptul că România are o infrastructură IT&C de calitate şi un ecosistem puternic de business services. Iar expunerea directă a economiei şi sistemului bancar la pieţele din Rusia şi din Ucraina este relativ limitată. Însă, există evident efecte negative legate de disponibilitatea unor materii prime pentru industria mobilei, industria constructoare de maşini şi zona construcţiilor. O întrebare care apare în contextul tensiunilor geopolitice este cum poate atrage România o parte din afacerile care se relochează din Rusia sau Ucraina? „Relocarea firmelor multinaţionale din Rusia şi Ucraina reprezintă un context concret în care România ar trebui să se afle printre destinaţiile favorite, pe baza unei oferte concrete prezentate potenţialilor investitori”, crede Bogdan Ion. În termenii comerţului global, Rusia şi Ucraina sunt exportatori-cheie de metale (fier, oţel, nichel şi paladium), produse alimentare (seminţe şi ulei de floarea soarelui, grâu, orz, porumb şi fructe de mare), fertilizatori, într-o măsură mai mare decât exportul lor de petrol, cărbune şi produse derivate. Iar strategia industrială a României poate lua în considerare aceste tendinţe, într-un context regional, dar şi global, unde decarbonizarea joacă un rol important. Sectorul serviciilor globale (GBS) care susţine activitatea multinaţionalelor, centrele de cercetare dezvoltare, sectorul IT&C, automotive sunt sectoare importante care în caz de relocare vor conduce la crearea unor  sinergii şi lanţuri de valoare noi în România, de asemenea. În plus, agricultura, sectorul logistic şi al infrastructurii de transport sunt şi acestea domenii care stimulate, pot rapid să beneficieze de tendinţele curente.

„Câteva acţiuni care pot fi întreprinse pentru a susţine potenţiala relocare a businessurilor multinaţionale în România sunt reinventarea Agenţiei de Investiţii Străine, simplificarea procedurilor şi reducerea timpului pentru obţinerea documentelor necesare pentru imigrarea persoanelor din afara UE (în prezent durează aproximativ 6-7 luni n.red.), ajustarea Schemelor de Ajutor de Stat disponibile (HG 332 şi HG 807) pentru a putea răspunde mai rapid şi mai relevant nevoilor investitorilor şi afacerilor ce se relochează, inclusiv din perspectiva principiului începerii de investiţii (conform căruia aprobarea finanţării trebuie emisă înainte ca investiţia sau recrutarea să înceapă – acest flux nu ajută în contextul relocării în timp de criză). O posibilă soluţie ar putea fi postvalidarea investiţiilor în scopul acordării de ajutor de stat.” Pentru a stimula investiţiile străine (inclusiv relocări de active şi personal), este nevoie de proactivitate şi sprijin guvernamental, atât la nivel central cât şi la nivel local, precum şi de instrumente şi stimulente adaptate noului context şi nevoilor investitorilor susţine şeful EY România.Din mai multe puncte de vedere, România este într-o situaţie economică relativ mai bună în acest moment decât anterior crizei economice din 2008, iar Europa este mai puternică şi unită decât anterior începerii crizei din Ucraina, în opinia sa. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deja celebrul PNRR, decis la nivel european şi care ar urma să fie aplicat în România, este un cadru financiar care poate reprezenta un catalizator pentru investiţii de anvergură, cu implicarea atât a investitorilor locali, cât şi de investiţii străine directe.


„România nu se află printre ţările cu un grad foarte ridicat de dependenţă de importurile de energie din Rusia şi poate să facă paşi importanţi către o securitate energetică mai avansată prin proiectele din bazinul Mării Negre, dar şi prin investiţia în noi surse de energie.”

„Presiunile create de război, perturbarea reţelelor de aprovizionare, nevoia de securizare a furnizării de energie din alte zone geografice, crize legate de anumite produse agricole sau metale, ca şi nevoia de a susţine valul de refugiaţi, creează presiuni inflaţioniste adiţionale.”

„Antreprenoriatul va continua să se dezvolte, atât cantitativ (ca număr şi anvergură a businessurilor), cât şi calitativ (sofisticare a modelelor de business). Dezvoltarea businessurilor antreprenoriale va depinde de evoluţia economiei, dar apetitul pentru antreprenoriat nu va scădea, aşa cum nu a scăzut nici în ultimii doi ani, care au fost dificili pentru multe firme antreprenoriale.”

Bogdan Ion, country managing partner la EY RomÂnia Şi Moldova Şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală


„Pentru a valorifica oportunităţile este nevoie de planuri concrete care trebuie comunicate şi implementate proactiv şi agil, planuri care să se concentreze într-o mai mare măsură către oportunităţi strategice, prin comparaţie cu atenuarea impactului diferitelor crize, iniţiative importante dar care au în mod inerent efecte pozitive limitate.” În plan macroeconomic există o serie de provocări, de riscuri care au început să-şi facă simţită prezenţa chiar înainte de începerea războiului de la graniţă. Iar războiul a accentuat unele probleme economice. „Războiul de la graniţele noastre are un impact nefavorabil asupra gradului de risc perceput de investitori pentru noi investiţii în România, dar este valabil şi pentru ţările europene din regiune, limitrofe Ucrainei. Există mai multe scenarii legate de modul în care războiul va continua, iar aceste scenarii se adaptează la o realitate într-o continuă schimbare. Estimarea noastră la momentul acesta este că războiul va fi unul de lungă durată şi că în următoarele 12 luni, creşterea PIB-ul european ar putea să se reducă cu 2- 3% (NB cu o ipoteză de reducere substanţială a importurilor de energie din Rusia), iar creşterea globală cu 1%. Cu alte cuvinte, pe baza datelor de la acest moment, războiul din Ucraina va încetini trendul de recuperare economică postpandemie la nivel mondial, dar nu îl va compromite”, atenţionează Bogdan Ion. Pe termen lung, impactul razboiului va fi determinat de interacţiunea dintre politicile externe, cele de politică monetară, reacţia consumatorilor şi a sectorului privat, susţine el. Legat de România, prognozele anterioare ale instituţiilor financiare internaţionale şi ale băncilor privind creşterea economică în acest an s-au cam înjumătăţit. Banca Mondială a modificat ultima estimare de creştere economică pentru 2022, reducând-o de la 4,3% la 1,9%.

Pe lângă încetinirea economiei la nivel naţional şi internaţional, şi într-o strânsă legătură cu aceasta, au apărut şi  norii negri ai inflaţiei. Inflaţia este în creştere atât în Europa, cât şi în SUA, motivul principal al inflaţiei la nivel european până la momentul începerii războiului din Ucraina fiind în principal legat de creşterea costurilor energiei, aminteşte Bogdan Ion, aducând în discuţie şi apariţia unor presiuni inflaţioniste adiţionale. „Presiunile create de război, perturbarea reţelelor de aprovizionare, nevoia de securizare a furnizării de energie din alte zone geografice, crize legate de anumite produse agricole sau metale, ca şi nevoia de a susţine valul de refugiaţi, creează presiuni inflaţioniste adiţionale.” Dilemele curente sunt multidimensionale, este de părere şeful EY, războiul din Ucraina reprezentând un risc important pentru economia globală: creştere accelerată a preţurilor materiilor prime în condiţiile unei inflaţii deja existente, perturbarea fluxurilor comerciale în situaţia în care deja fluxurile de aprovizionare erau tensionate, îngrijorarea pieţelor financiare când acestea tocmai se ajustau la o anticipare de politică monetară mai strictă, o reducere a gradului de încredere în economie, când inflaţia şi volatilitatea unor pieţe de capital aveau deja un impact în sentimentul general.

Coborând din sferele macro la nivel microeconomic apare întrebarea: care ar fi strategia de business recomandată firmelor pentru perioada următoare? Cum ar trebui să se pregătească companiile româneşti pentru acest an şi pentru anii viitori? „Complexitatea situaţiei geopolitice şi economice aduce în discuţie nevoia de hiperrezilienţă la nivelul companiilor. Într-adevăr, a adăuga într-un timp atât de scurt la efectele pandemiei impactul războiului din Ucraina, noile presiuni inflaţioniste, tensiunile suplimentare şi paroxistice legate de preţul energiei şi de lanţurile de aprovizionare înseamnă presiuni suplimentare din şi mai multe direcţii, iar toate acestea cer hiper-rezilienţă.” Ori nu este uşor să fim hiper rezilienţi la nivelul societăţii româneşti (pentru că nu există proiectare suficientă pentru asemenea scenarii), firmele pot fi hiper reziliente, în special dacă pot transfera presiunile inflaţioniste către clienţi sau dacă se pot transforma rapid, dar o întrebare fundamentală este cum putem proteja capitalul uman de unele din aceste presiuni şi a evita amplificarea „brain drainului” din România, spune Bogdan Ion. Pentru firme, analiza riscurilor dintr-o perspectivă geostrategică a devenit vitală, consideră şeful EY, ca şi dezvoltarea de scenarii geopolitice, evaluarea expunerii afacerilor la aceste scenarii şi integrarea proactivă a riscului politic în strategia de business. În acest context, teme importante pentru evaluarea impactului războiului din Ucraina sunt securitatea business-ului şi a angajaţilor, controlul exportului şi al capitalurilor, riscurile cibernetice, răspunsul angajaţilor şi clienţilor, revizuirea furnizorilor existenţi şi sancţiunile financiare existente.

„Se vorbeşte prea puţin despre cum firmele şi guvernele aplică sancţiunile impuse de SUA, UE, Marea Britanie, Australia, Japonia etc. unele dintre sancţiuni cu efect la nivel global, în condiţiile în care avem persoane, firme, active şi tranzacţii sub efectul complex al sancţiunilor, ale căror ramificaţii trebuie înţelese şi aplicate în mod obligatoriu, riscurile fiind mari şi pe termen lung.” Printre afacerile cu potenţial aduse în discuţie de şeful EY în noul context s-ar regăsi forme nontradiţionale de producere a hranei (de exemplu – farming vertical, hrana crescută în laborator (în mod deosebit carne, alternative la carne, şi altele), tehnologii de reciclare avansate ( de exemplu pentru plastic, extragerea de microparticule de plastic din mediu), combustibili low/no-carbon, sisteme de tranzit autonome integrate, sănătate (inclusiv nanontech, biotech, s.a). Rămânând în planul mediului de business o altă întrebare care se evidenţiază este ce se va întâmpla cu antreprenoriatul în România? Putem vedea o efervescenţă mai mare sau o temperare a apetitului de afaceri? „Antreprenoriatul va continua să se dezvolte, atât cantitativ (ca număr şi anvergură a businessurilor), cât şi calitativ (sofisticare a modelelor de business). Dezvoltarea businessurilor antreprenoriale va depinde de evoluţia economiei, dar apetitul pentru antreprenoriat nu va scădea, aşa cum nu a scăzut nici în ultimii doi ani, care au fost dificili pentru multe firme antreprenoriale.”

După ce au fost confruntaţi cu criza pandemică, fracturarea lanţurilor de aprovizionare şi au integrat interacţiunea virtuală cu clienţii şi angajaţii, antreprenorii trebuie să inoveze pentru a crea valoare care să rezolve probleme presante, ca de exemplu creşterea costurilor cu energia sau penuria unor alimente al căror preţ creşte, dezvoltând relaţii directe cu consumatorii, consideră Bogdan Ion. Iar dintre toate domeniile de activitate, ecosistemul antreprenorial din tehnologie a progresat enorm şi vom mai vedea unicorni din România în următorii ani. Privind retrospectiv la ultimele decenii, ce lecţii ar fi trebuit să învăţăm din crizele precedente – criza coronavirusului, criza finanicară şi economică izbucnită în 2008/2009)? Şi ce măsuri preventive ar putea fi luate pentru a evita o nouă criză economică puternică? În contextul evoluţiilor globale (deglobalizare, conflict între marile blocuri economice, efectele tot mai pregnante ale schimbărilor climatice), instabilitatea economică devine regula şi nu excepţia, afirmă Bogdan Ion. Ca urmare, firmele nu-şi pot permite să fie surprinse nepregătite şi trebuie să aibă planuri gândite pentru mai multe scenarii economice. Criza financiară din 2008/2009 a fost diferită ca natură de criza economică declanşată de coronavirus. Cu toate acestea, câteva lecţii comune pot fi învăţate din cele două crize. „În primul rând, în perioade de criză economică, intervenţia statului în economie este importantă şi poate face diferenţa între o recesiune de scurtă durată şi una mai profundă. În al doilea rând, este bine să ne pregătim de crize în perioadele de prosperitate economică: businessurile trebuie să-şi crească rezilienţa, statul să-şi consolideze finanţele şi să creeze infrastructura critică şi soluţii de răspuns rapid. Tot în perioadele de creştere economică, autorităţile trebuie să limiteze apetitul pentru risc al jucătorilor din pieţele reglementate, pentru a scădea expunerea acestora la efectele ciclului economic. În al treilea rând, businessurile trebuie să aibă planuri/strategii/scenarii pregătite atât pentru perioadele de creştere economică, cât şi pentru crize care apar inerent în economie (crize generate de războaie, pandemii, instabilitate politică, istoric considerate mai puţin probabile, dar care în ultimul timp sunt tot mai frecvente)“, concluzionează Bogdan Ion.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.