♦ Un pachet „credibil“ de consolidare bugetară este „crucial“, susţine BNR, care recomandă şi „utilizarea la maximum a fondurilor europene“ ♦ Perioada electorală prelungită şi tensiunile politice în creştere au inversat mişcările de capital de pe piaţa financiară locală ♦ Astfel, ieşirile de capital au crescut semnificativ, având un impact major asupra lichidităţii şi dobânzilor de pe piaţa monetară, precum şi asupra rezervelor valutare şi a cursului de schimb al leului, atenţionează BNR.

Boardul BNR a mizat în continuare pe prudenţă şi a menţinut dobânda-cheie şi la cea de-a patra şedinţă de politică monetară din anul 2025, la fel ca în ianuarie, februarie şi aprilie, la 6,5%, nivel stabilit în luna august 2024.

Banca centrală aduce în discuţie persistenţa inflaţiei - care s-a redus mai puţin decât aşteptările în primul trimestru (T1) din 2025, iar în perspectivă îşi va prelungi evoluţia fluctuantă până în T3/2025 -, într-un context caracterizat prin incertitudini „deosebit de ridicate“. Totodată, banca centrală atenţionează cu privire la consecinţele negative ale tensiunilor politice asupra pieţei financiare locale.

Scăderea dobânzilor ar fi imperios necesară pentru relansarea creditării, care a încetinit, şi stimularea economiei, care a stagnat în primul trimestru.

Analiştii se aşteptau că banca centrală va menţine dobânda-cheie la 6,5% având în vedere în special inflaţia persistentă, dar şi problemele fiscale şi situaţia politică, care rămân principalele surse de incertitudine. BNR a aprobat vineri şi raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va include probabil o prognoză de inflaţie mai mare pentru finalul anului, estimarea iniţială fiind de 3,8%.

„Potrivit prognozei din raport, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi evoluţia fluctuantă până în trimestrul III 2025, pe fondul unor efecte de bază şi al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică. Ea va descreşte apoi, timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în trimestrul I 2026 şi doar marginal sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând ulterior relativ constantă“, a transmis BNR vineri după şedinţa de politică monetară.

Pe ansamblul primului trimestru din 2025, rata anuală a inflaţiei s-a redus mai puţin decât s-a anticipat, de la nivelul de 5,14% atins în decembrie 2024. Rata anuală a inflaţiei s-a redus la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor şi energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creşterii preţurilor alimentelor.

În luna aprilie 2025, rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,85%.

Referindu-se la piaţa financiară, banca centrală a atenţionat că perioada electorală prelungită şi tensiunile politice în creştere au inversat mişcările de capital de pe piaţa financiară locală. Astfel, aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidităţii şi ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară, precum şi asupra raportului cerere-ofertă pe piaţa valutară, a rezervelor valutare ale României şi a cursului de schimb al leului.

După ce condiţiile de pe piaţa financiară au rămas relativ stabile în aprilie, apoi au fost puternic afectate de contextul electoral şi de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini şi să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare şi a situaţiei macroeconomice în ansamblul ei, susţine BNR

“Astfel, după ce s-au menţinut practic constante în luna aprilie, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat creşteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidenţiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturităţile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creştere semnificativă şi a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunţat, în condiţiile accentuării tendinţei de întărire a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale”, a explicat banca centrală.

În planul creditării, dinamica anuală a creditului privat s-a redus la 9,2% în martie, de la 9,4% în februarie, ca urmare a scăderii ritmului creditării firmelor.

Cât despre situaţia economiei, datele preliminare indică o stagnare a activităţii economice în T1/2025.

„Datele preliminare indică o stagnare a activităţii economice în trimestrul I 2025, faţă de avansul uşor anticipat în februarie, precum şi scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată”, menţionează BNR.

Astfel, vânzările cu amă­nuntul şi-au încetinit considerabil creşterea în termeni anuali pe ansamblul T1/2025, iar serviciile prestate populaţiei au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a urcat mult în teritoriul pozitiv în primele două luni ale anului de la valoarea puternic negativă din trimestrul precedent, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidenţial şi pe cel al construcţiilor inginereşti. Producţia industrială a suferit însă o contracţie accentuată T1/2025, după uşoara redresare din trimestrul precedent, iar variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a mărit semnificativ decalajul negativ faţă de cea a importurilor, care a crescut mult mai pronunţat în raport cu T4/2024. Drept urmare, deficitul comercial şi-a reaccelerat puternic creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat să-şi mărească ritmul înalt de creştere în termeni anuali, potrivit băncii centrale.

În perspectivă, un pachet „credibil” de consolidare bugetară este „crucial”, susţine BNR, care recomandă şi „utilizarea la maximum a fondurilor europene”.

De altfel, pe plan intern, incertitudini crescute pentru inflaţie continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, în viziunea băncii centrale.

“Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuţia bugetară din primele trei luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv. Existenţa unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecţie ordonată a dezechilibrului extern, precum şi prin implicaţiile asupra accesibilităţii şi costului finanţării sectorului public şi a celui privat.”

Pe lângă riscurile interne pentru inflaţie, legate şi de fiscalitatea incertă, BNR aduce în discuţie şi riscurile crescute pentru economie şi inflaţie venite din extinderea protecţionismului comercial în lume şi din politica comercială a SUA.

“Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, în condiţiile prelungirii războiului din Ucraina şi a situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii şi efectelor potenţial generate de politica comercială a SUA şi de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale şi al comerţului internaţional.”

BNR vorbeşte pentru prima dată şi de „utilizarea la maximum a fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, care alături de mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

În perspectivă, BNR ar putea continua să reducă dobânda-cheie în 2025, însă probabil de-abia din a doua jumătate a anului, şi nu foarte mult, de teama inflaţiei şi a fiscalităţii, după cum anticipează analiştii.

Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a menţine şi în mai dobânda la 6,5%:

► Pe ansamblul T1/2025, rata anuală a inflaţiei s-a redus mai puţin decât s-a anticipat, de la 5,14% la final de 2024.

► Inflaţia anuală s-a redus la 4,86% în martie, de la 5,02% în februarie. În aprilie s-a menţinut la 4,85%.

► Inflaţia de bază CORE2 ajustat şi-a reluat descreşterea în T1/2025 într-un ritm mai lent decât cel previzionat, coborând în martie la 5,2%, de la 5,6% în 2024.

► Potrivit prognozei din noul raport, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi evoluţia fluctuantă până în T3/2025, pe fondul efectelor de bază şi al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică. Ea va descreşte apoi patru trimestre pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea prognozată anterior.

► Datele preliminare indică o stagnare a activităţii economice în T1/2025.

► Dinamica anuală a creditului privat s-a redus la 9,2% în martie, de la 9,4% în februarie, ca urmare a scăderii ritmului creditării firmelor.

► Condiţiile de pe piaţa financiară au rămas relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral şi de tensionarea mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini şi să amplifice îngrijorările investitorilor privind perspectiva consolidării bugetare şi situaţia macroeconomică.

► Incertitudini crescute pentru inflaţie sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuţia bugetară din T1, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu planul convenit cu CE.

► Existenţa unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecţie ordonată a dezechilibrului extern, precum şi prin implicaţiile asupra accesibilităţii şi costului finanţării sectoarelor public şi privat.