Într-o perioadă în care deficitul bugetar continuă să fie alarmant — circa 9,3% din PIB în 2024 — şi economia domestică se mişcă pe creşteri fragile, sub 1%, România rămâne vulnerabilă la presiunile externe în absenţa unor reforme profunde. În 2025, deficitul ar putea sări peste pragul de 7% urmărit şi ar putea atinge 8%, potrivit unei prognoze UniCredit. În acest context, pentru echilibrarea bugetului, guvernul a decis creşterea TVA, împreună cu accizele şi majorarea taxelor pentru sectorul bancar, care ar trebui să aducă la buget venituri suplimentare de 9,5 mld. lei. Prin aceste măsuri, România caută să-şi păstreze calificativul de ţară şi să evite retrogradarea la „junk”, însă  însă fără consolidare bugetară structurală, aceste măsuri riscă să devină doar temporare, generând inflaţie şi reducând consumul şi automat creşterea economică, explică Cristian Păun, profesor universitar doctor, în cadrul ASE Bucureşti.

„Parlamentul n-a făcut mare lucru pe partea de reforme şi atunci singura variantă pe care tu puteai arăta fondurile Uniunii Europene şi respectiv creditorilor internaţionali, a agenţiilor de rating era această creştere de TVA. Ea poate avea efecte adverse, ea câştigă timp, ea cumva ne-a câştigat.

Mă rog, nu nouă, guvernului a câştigat puţin timp pentru guvern. Este inevitabil să trecem la aceste reforme. Nu putem să le evităm până la urmă, dar din punctul meu de vedere şi aici sunt întârzieri foarte mari” a declarat Cristian Păun, profesor universitar doctor, în cadrul ASE Bucureşti, la ZF Live.

Pe fondul acestor deficienţe, administraţia publică rămâne supradimensionată şi birocratică: România are peste 1,3 milioane de bugetari, dintre care doar circa 150.000 sunt funcţionari publici — restul sunt în sectoare precum sănătate, educaţie, ordine publică şi judiciar — ceea ce indică un aparat administrativ extrem de încărcat, neeficient şi costisitor. Planul guvernului prevede reducerea cu 20% a numărului de angajaţi şi a anvelopei salariale, introducerea salarizării pe bază de performanţă doar începând cu 2027 şi desfiinţarea unor posturi locale, însă lipsa analizei impactului ridică semne de întrebare privind funcţionalitatea reală a reformei, a mai punctat Cristian Păun.

„În continuare există probleme cu partea de cheltuieli, cu partea de reformă a administraţiei centrale, nu ştim ce se desfiinţează, ce se comasează reformă administrativ-teritorială, iar în, practic, jumătate din oraşele României nu mai sunt oraşe după definiţia lor legală, municipii. La fel, nimeni nu se ocupă de de de lucrurile astea. Şi atunci există toate şansele ca ceea ce ne-am propus noi prin aceste creşteri de taxe în final să nu ducă neapărat către ţintă” a mai spus Cristian Păun la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.