Iniţiativa aduce o serie de măsuri menite să întărească protecţia victimelor şi să crească eficienţa intervenţiei statului. Printre cele mai importante schimbări se numără posibilitatea ca instanţele să emită ordine de protecţie cu durată de până la 24 de luni, în special în cazul agresorilor care au mai fost sancţionaţi anterior. În prezent, durata acestor ordine este mai limitată, iar extinderea ar oferi victimelor o perioadă mai lungă de siguranţă.

Proiectul introduce şi obligaţii clare pentru autorităţile locale. Structurile de asistenţă socială vor trebui să contacteze victima în termen de trei zile de la emiterea ordinului de protecţie şi din nou cu cel puţin 14 zile înainte de expirarea acestuia, pentru a o informa cu privire la dreptul de a solicita prelungirea măsurii.

O altă modificare importantă vizează accesul mai simplu la justiţie. Victima va putea depune cererea pentru emiterea ordinului de protecţie fie la instanţa de la domiciliu, fie la instanţa din zona în care au avut loc faptele de violenţă.
Proiectul prevede şi măsuri suplimentare pentru monitorizarea agresorilor.

Instanţa va putea dispune consiliere psihologică sau psihoterapie, fiind introduse mecanisme clare de urmărire a respectării acestor obligaţii, inclusiv raportări periodice către poliţie.

Nerespectarea obligaţiei de a urma şedinţele de consiliere ar putea fi sancţionată contravenţional cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei.

Pentru o intervenţie mai rapidă, hotărârile privind emiterea ordinelor de protecţie vor fi comunicate către instituţiile competente în cel mult cinci ore de la pronunţare.

În cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor a fost introdus şi un amendament care vizează tratarea dependenţei de alcool, considerată un factor de risc în numeroase cazuri de violenţă domestică. Astfel, instanţa ar putea dispune programe specializate de tratament atunci când consumul de alcool este identificat drept element care favorizează agresiunile.

„Consumul de alcool reprezintă, în numeroase situaţii, un factor major de risc, iar acest amendament permite instanţei să dispună programe specializate pentru tratarea dependenţei de alcool, atunci când acest factor este identificat ca risc, integrând pentru prima dată prevenţia reală în arhitectura juridică a protecţiei”, a transmis fostul ministru al justiţiei, Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, „România dispune deja de un cadru legislativ solid în domeniul combaterii violenţei domestice, iar evaluările internaţionale, inclusiv aprecierile formulate în cadrul mecanismului GREVIO, confirmă calitatea legislaţiei”. Ea a subliniat însă că eficienţa noilor măsuri va depinde de finanţarea serviciilor pentru victime şi de o coordonare reală între poliţie, instanţe, autorităţi locale şi servicii sociale.

Proiectul urmează să intre la votul final în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.