♦ Din estimările ZF, piaţa Airbnb este la 70% din piaţa totală de turism din România ♦ Practic, dacă am aduna ambele pieţe, atât legală, cât şi ilegală, toată piaţa de turism locală aproape că s-ar dubla.

Din 20 mai, proprietarii de apartamente şi case listate pe platforme de tipul Booking şi Airbnb vor fi nevoiţi să aibă un cod de înregistrare oferit de autorităţile competente din fiecare stat membru al Uniunii Europene. Mai exact, UE obligă platformele de închirieri să le ceară proprietarilor codul de înregistrare pentru a le lista proprietăţile. Deşi acest regulament se aplică tututor statelor membre, România nu s-a conformat, deşi regulamentul există încă din 2024.

Altfel spus, proprietarii români de apartamente şi case listate pe Booking şi Airbnb nu au nevoie de vreun cod de înregistrare pentru că România nu a transpus în legislaţia locală regulamentul european.

Întrebaţi de Ziarul Financiar, reprezentanţii Ministerului Economiei spun că sunt analizate soluţiile tehnice pentru implementarea regulamentului, de care se ştia încă din 2024.

„În prezent, la nivel naţional sunt analizate soluţiile tehnice necesare implementării prevederilor regulamentului.

Până la definitivarea acestora, apartamentele şi camerele de închiriat în regim hotelier din România se clasifică conform HG 1267/2010. Modalitatea şi calendarul de aplicare vor depinde de soluţia tehnică adoptată, precum şi de resursele bugetare disponibile. În acest moment, nu a început emiterea codurilor unice de înregistrare prevăzute de Regulamentul (UE) 2024/1028“, spun reprezentanţii Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT).

Deşi este menţionată o hotărâre de lege din 2010, o bună parte din această piaţă funcţionează în ilegalitate.

Airbnb a luat un avânt puternic în ultimii ani în România, şi nu doar, iar cei care au un apartament în plus preferă să îşi listeze proprietatea pe una dintre platformele de rezervări pentru a obţine un venit în plus. Numărul apartamentelor listate pe Airbnb şi Booking a crescut într-un ritm similar cu cererea venită din partea turiştilor. Din estimările ZF, piaţa Airbnb este la 70% din piaţa totală de turism din România. Practic, dacă am aduna ambele pieţe, atât legală, cât şi ilegală, toată piaţa de turism locală aproape că s-ar dubla, ceea ce arată de fapt amploarea fenomenului Airbnb pe plan local.

Cu toate că cei care lucrează la gri sau la negru riscă să fie sancţionaţi, iar amenzile pot ajunge şi până la 50.000 lei, statul, prin ANAF, nu reuşeşte să controleze o piaţă în continuă dezvoltare. Tocmai din acest motiv, obligarea platformelor de a cere un cod unic de înregistrare limita foarte mult din evaziunea fiscală.

Ziarul Financiar a contactat şi platforma Booking, iar reprezentanţii companiei au spus că se va conforma imediat ce România va implementa regulamentul.

„Suntem pe deplin conştienţi de Regulamentul UE privind închirierile pe termen scurt şi ne pregătim pentru implementarea acestuia de câţiva ani. Avem deja capacitatea tehnică de a permite unităţilor de cazare să furnizeze un număr de înregistrare şi să îl afişeze pe platforma noastră, aşa cum facem şi în alte jurisdicţii unde acest lucru este obligatoriu. De asemenea, avem posibilitatea tehnică de a transmite datele necesare din partea noastră. Odată ce România va implementa acest regulament şi registrul românesc va fi lansat cu succes, ne vom conforma în consecinţă“, spune un purtător de cuvânt al Booking.com.

Reprezentanţii MEDAT nu oferă însă un răspuns clar privind momentul în care regulamentul UE va fi transpus în legislaţia românească, însă proprietarii deja au început să solicite clasificări încî din prima parte a acestui an, de când s-a discutat în spaţiul public de implementarea unei legislaţii specifice.

„În ceea ce priveşte numărul cererilor de clasificare pentru apartamente şi camere de închiriat în regim hotelier, în primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrate 3.623 de cereri, în creştere cu aproximativ 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025. De asemenea, numai în luna mai 2026 au fost înregistrate peste 1.400 de cereri, aproape dublu comparativ cu luna mai 2025“, precizează reprezentanţii MEDAT.

Nu este însă clar nici ce dimensiune are fenomenul Airbnb în România, cu toate că estimările ZF arată că este undeva la 70% din piaţa totală de turism, nu există studii clare referitoare la dimensiunea pieţei Airbnb în România.

Regulamentul european vine tocmai ca să aducă în legalitatea piaţa neagră a Airbnb, care creează probleme sociale şi de locuire în multe zone turistice din Europa.