Atât pe social media, cât şi în localuri, tot mai mulţi tineri sunt văzuţi cu o matcha în mână, nu pentru că ar fi o băutură nouă sau pentru că ar avea proprietăţi miraculoase, ci din simplul fapt că tinerii Gen Z i-au atribuit un element de diferenţiere pe piaţă. Consumul de matcha funcţionează pentru tineri mai mult ca un simbol cultural, iar existenţa ei în meniurile cafenelelor de lângă licee sau universităţi, nu este cu totul întâmplătoare.

În tradiţia japoneză a ceremoniei ceaiului, conform site-ului Teatulia Organic Teas, o companie de ceaiuri organice de origine americană, matcha era un ceai verde sub formă de pudră şi era o băutură rezervată unor momente ritualice, consumată cu moderaţie, în cantităţi reduse şi atent dozate, fără a fi băute zilnic.

Astăzi preţul unei băuturi matcha consumate la un local de specialitate din Bucureşti sau Cluj-Napoca costă cu aproximaţie între 25-30 de lei. Matcha este obţinută din frunze de ceai tinere cultivate la umbră, apoi sunt recoltate, aburite şi măcinate foarte fin pe moară de piatră de granit, ceea ce explică nuanţa de verde intens, textura şi aroma bogată, conform site-ului Ototo. Ototo este un supermarket şi cafenea, un concept pentru branduri mici şi independente din zona de food, cafea de specialitate, băuturi şi nu numai.

Pentru Raisa, o tânără în vârstă de 22 de ani, matcha a devenit o băutură pe care o consideră mai versatilă decât cafeaua şi pe care o consumă ocazional datorită gustului, diferitelor combinaţii de arome şi energiei pe care o oferă, care este mai scăzută decât o cafea obişnuită. Cea mai scumpă matcha achiziţionată de ea a costat în jur de 42 de lei.

„Sunt conştientă de faptul că pudra de matcha de calitate are un preţ piperat, dar personal aleg matcha în favoarea cafelei datorită efectului cu privire la energia pe care o oferă. Când beau cafea am deseori palpitaţii şi sunt agitată, în schimb, matcha îmi oferă exact doza de energie de care am nevoie. Îmi place atât de mult pentru că îi ador gustul, îmi place că poţi face diferite combinaţii cu fructe, arome şi chiar şi laptele pe care îl foloseşti îi poate schimba gustul”, povesteşte Raisa.

Maria, o tânără în vârstă de 23 de ani, îşi prepară ocazional matcha acasă de una singură cu ustensile speciale. Deşi este de părere că preţurile unei băuturi sunt destul de ridicate, ea alege şi variante mai de buget, dar cu o calitate mai scăzută.

„Nu mi se pare foarte greu de preparat acasă odată ce ai ustensilele potrivite şi cred că poţi să-ţi prepari matcha şi fără ustensilele respective care sunt mai scumpe, cu un simplu mixer, de exemplu. De obicei beau matcha atunci când am nevoie de o energie pe termen mai lung, adică nu am nevoie de o energie bruscă cum este la cafea, ci mai degrabă una care să mă susţină de-a lungul zilei şi cumva să fie uşor mai scăzută”, spune Maria.

Însă ce ne spun nutriţioniştii? Ema Claudia Mărgineanu, dietetician nutriţionist autorizat, este de părere că preţurile unei băuturi matcha sunt mult mai ridicate comparativ cu o cafea obişnuită, iar beneficiile asupra sănătăţii sunt mult mai mici decât preţul de pe piaţă. Totodată,  recomandă tinerilor să fie atenţi la calitatea acesteia, dar şi locul din care o cumpără, deoarece în unele cazuri este posibil să fie doar amestec de ceai verde obişnuit în combinaţie cu cafeină adăugată sau alte extracte, precum aromele adăugate.

„Matcha are mai multă cofeină decât ceaiul verde obişnuit - o porţie de matcha latte de 250 - 350 ml ajunge până la 120 mg de cafeină per porţie - de aceea observ des în cabinet adolescenţi care, consumând în mod regulat, acuză iritabilitate, insomnie, anxietate, greaţă, arsuri gastrice, palpitaţii, matcha maschează foamea reală,deci favorizează relaţii disfuncţionale cu mâncarea, deoarece este urmată de „rebound hunger” şi dă în cazuri grave, cum vedem în studii risc hepatic, deoarece ficatul la adolescenţi este mai vulnerabil metabolic”, explică Ema Claudia Mărgineanu în cadrul unui interviu acordat pentru ZF Gen Z.

Ştim că matcha, a mai adăugat ea, este de multe ori combinată cu siropuri, lapte indulcit, frişcă vegetală. Nu mai vorbim de matcha ca ceai, ci de o băutură ultra procesată, stimulant zaharoasă, cu efecte metabolice comparabile cu un milkshake sau cu un desert lichid cu cafeină. Pe termen lung, combinaţia este clar nefavorabilă, mai ales la copii şi adolescenţi.

Dintr-un sondaj realizat de Yu Tea, o companie de ceai premium specializat în ceaiuri verzi organice, reiese că tinerii generaţiei Z consumă cu 25% mai multă matcha decât media americană şi  asociază băutura preponderent cu îmbunătăţirea focusului.

Matcha nu mai ţine doar de gust, ci de identitatea celui care o consumă. Pentru tineri, ritualul japonez a fost înlocuit cu siropuri aromate, îndulcitori, lapte vegetal şi preţuri ridicate. Totuşi, fascinaţia pentru procesul de preparare şi consum rămâne.