Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători în materie penală, a decis astăzi să-l achite pe fostul ministru al Sănătăţii, Florian Dorel Bodog, dar şi pe fosta sa consilieră, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), trimişi în judecată în 2021 de DNA.

Bodog şi consiliera sa de la acea vreme, Olivia Andreea Marcu, au fost acuzaţi de abuz în serviciu şi fals intelectual, în legătură cu activitatea consilierei personale care lucra la cabinetul ministrului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători în materie penală, a decis astăzi să-l achite pe fostul ministru al Sănătăţii, Florian Dorel Bodog, dar şi pe fosta sa consilieră, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), trimişi în judecată în 2021 de DNA.

Bodog şi consiliera sa de la acea vreme, Olivia Andreea Marcu, au fost acuzaţi de abuz în serviciu şi fals intelectual, în legătură cu activitatea consilierei personale care lucra la cabinetul ministrului.

Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că angajata sa în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu ar fi luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară.

Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obţinut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În acelaşi context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă şi pe o declaraţie pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecinţe juridice.

„Instanţa supremă a reţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfăşurat de la distanţă, iar natura atribuţiilor specifice acestei funcţii nu presupune o prezenţă fizică obligatorie la sediul instituţiei.

Înalta Curte a constatat că funcţia de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere şi colaborare directă, având un conţinut preponderent intelectual şi consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizaţi.

Lipsa prezenţei fizice nu este echivalentă cu lipsa activităţii prestate.

Totodată, instanţa supremă a stabilit că eventualele neregularităţi de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio şi neputând fi utilizat pentru sancţionarea deficienţelor de organizare sau control instituţional.

În ceea ce priveşte infracţiunile de fals intelectual reţinute în mod subsecvent, Înalta Curte a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu şi că, în absenţa acesteia, nu pot subzista autonom.

Prin această soluţie, Înalta Curte reafirmă principiul potrivit căruia dreptul penal nu poate substitui mecanismele administrative şi nu poate fi extins dincolo de limitele legale, cu încălcarea principiului legalităţii incriminării.

Soluţia este definitivă.