Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Tinerii din România - imaginea de ansamblu: pe primul loc în UE la riscul de sărăcie, pe primul loc după limbile străine studiate, pe primul loc ponderea tinerilor care părăsesc şcoala înainte de absolvire

Autor: Ramona Cornea Postat la 30 ianuarie 2023 52 afişări

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Tinerii din România - imaginea de ansamblu: pe primul loc în UE la riscul de sărăcie, pe primul loc după limbile străine studiate, pe primul loc ponderea tinerilor care părăsesc şcoala înainte de absolvire

Un raport al Eurostat despre tinerii din Uniunea Europeană arată că tinerii din România trăiesc într-un sistem care nu le sprijină pe deplin dezvoltarea educaţională sau profesională, însă în anumite privinţe reuşesc să se facă remarcaţi. 

Tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani reprezintă 15,8% din populaţia totală a României Aproape toţi elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine, pe primul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene România este pe primul la ponderea tinerilor care părăsesc educaţia înainte de absolvire În ceea ce priveşte absolvenţii de studii superioare, România este pe ultimul loc în UE, cu o pondere de 24,8%Circa 21,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani nu era integraţi în piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie.

Un raport al Eurostat despre tinerii din Uniunea Europeană arată că tinerii din România trăiesc într-un sistem care nu le sprijină pe deplin dezvoltarea educaţională sau profesională, însă în anumite privinţe reuşesc să se facă remarcaţi. Astfel, tinerii români sunt pe primul loc în UE la riscul de sărăcie, pe primul loc după limbile străine studiate, cât şi pe primul loc ponderea tinerilor care părăsesc şcoala înainte de absolvire, printre altele.

Tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani reprezentau 15,8% din populaţia totală a României în anul 2021, a zecea cea mai mică pondere dintre ţările membre UE. Cea mai mică pondere e în Bulgaria, de 14,2%, iar cea mai mare este în Cipru, de aproape 21%. Ponderea tinerilor în populaţia UE a fost de 16,3 %. Danemarca şi Olanda au fost singurele state membre ale UE care au înregistrat o pondere mai mare a tinerilor în 2021 decât în 2011.

În medie, tinerii români pleacă de acasă la vârsta de 28 de ani, a unsprezecea cea mai mică vârstă din UE. La nivelul Uniunii Europene, vârsta medie estimată la care tinerii plecat din casa părintească a fost de 26,5 ani: pentru femei, vârsta a fost de 25,5 ani, iar pentru bărbaţi a fost de 27,4 ani. Cele mai mari vârste medii au fost observate în Portugalia (33,6 ani) şi Croaţia (33,3 ani), în timp ce cele mai mici au fost în Danemarca (21,3 ani), Finlanda (21,2 ani) şi Suedia (19,0 ani).

Aproape toţi elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine. Cu această pondere, ţara noastră ocupă primul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene.

„Capacitatea de a vorbi mai mult de o limbă promovează dialogul intercultural şi îmbunătăţeşte capacitatea de angajare. În 2020, 62,3 % dintre elevii din ciclul secundar inferior din UE au învăţat două sau mai multe limbi străine. Pentru elevii din ciclul secundar superior, ponderea a fost oarecum mai mică, la 54,2%”, scrie raportul Eurostat.

România este pe primul la ponderea tinerilor care părăsesc educaţia înainte de absolvire, cu o medie de 15,3% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani în anul 2021.

Cei care părăsesc timpuriu educaţia şi formarea profesională sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult învăţământul secundar inferior şi care nu au fost implicaţi în educaţie sau formare continuă. În UE, în 2021, 9,7 % dintre tineri au părăsit timpuriu educaţia şi formarea: pentru femei ponderea a fost de 7,9 %, iar pentru bărbaţi a fost de 11,4%.

Pe primul loc în clasament a fost România, cu 15,3%, iar pe ultimul loc a fost Croaţia, cu o pondere de 2,4%.

În ceea ce priveşte absolvenţii de studii superioare, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu o pondere de 24,8% de absolvenţi de învăţământ superior din rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani în anul 2021. Cea mai mare valoare a fost în Luxemburg, de 62,5%, iar media UE a fost de 41,6%.

Dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani, puţin peste două cincimi (41,6 %) din populaţia UE a absolvit cel puţin un nivel de învăţământ terţiar. Această pondere a fost considerabil mai mare pentru femei (47,0 %) decât pentru bărbaţi (36,3 %). Cea mai mare diferenţă de gen a fost în Slovenia, unde ponderea femeilor a fost cu 25,2 puncte procentuale peste cea a bărbaţilor, în timp ce cea mai mică diferenţă a fost înregistrată în Germania, de 1,6 puncte mai mare pentru femei.

Aproape 38% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani sunt integraţi în piaţa muncii, a cincea cea mai mică valoare dintre ţările membre UE. Cea mai mică pondere a fost în Grecia de 29,7%, iar cea mai mare a fost în Olanda, de 77%.

 În UE, ponderea tinerilor care aveau un loc de muncă în 2021 a fost de 47,4 %, reflectând faptul că mulţi tineri erau încă în câmpul educaţiei. Rata de ocupare a tinerilor din Olanda a fost mai mult decât dublă faţă de rata din România, Spania, Bulgaria, Italia sau Grecia.

Circa 13% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani care erau integrate în piaţa muncii din UE lucrau pe cont propriu în 2021, o valoare mai mult decât dublă faţă de ponderea tinerilor, care a fost de 5,9%. Slovacia (13,8 %), Italia (12,0 %) şi Grecia (11,1 %) au avut cele mai mari ponderi de angajaţi liber-profesionişti în rândul tinerilor, în timp ce Germania (2,3%) a avut cea mai scăzută pondere.

Circa 21,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani nu era integraţi în piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, adică fac parte din categoria NEETs (neither in employment nor in education and training).

În 2021, 13,1 % dintre tinerii din UE nu aveau nici un loc de muncă şi nici nu erau incluşi în programe de studiu şi formare profesională. Pentru femei, ponderea a fost de 14,5%, iar pentru bărbaţi a fost de 11,8%.

România este la mijlocul clasamentului ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care fumează zilnic, cu 15,7% în 2019.

În 2019, puţin peste 17% dintre tinerii din UE fumau zilnic ţigări, în timp ce ponderea echivalentă pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani a fost de aproximativ 21,5%.

În 2019, puţin peste unul din şase (17,1 %) tineri din UE fumau zilnic ţigări; ponderea echivalentă pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani a fost de aproximativ unul din cinci (21,5 %). O pondere mai mică a tinerilor a fost observată în toate statele membre ale UE, deşi diferenţa a fost relativ mică în Ungaria (0,2 puncte).

România este pe primul loc în UE după ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, cu o pondere de 36,1% în anul 2021.

La nivel european, un sfert (25,3%) dintre tinerii din UE erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2021. În 16 dintre statele membre UE ponderea a fost mai mare pentru tineri decât pentru persoanele de toate vârstele, în timp ce în alte 11 situaţia a fost inversă. Cea mai mare pondere în rândul tinerilor a fost înregistrată în România (36,1%) şi cea mai scăzută în Cehia (10,6%).

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.