Agenţia de rating Fitch a decis, vineri noapte, păstrarea României în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiţii, ţara noastră primind ratingul BBB- cu perspectivă negativă.

Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice.

La capitolul riscuri care ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran, Fitch enumeră factorii fiscali, şi anume eşecul în implementarea unor măsuri adiţionale de consolidare fiscală, necesare pentru stabilizarea deficitului bugetar pe termen mediu, dar şi riscuri sau incertitudini provenite din mediul politic sau extern.

“Decizia Fitch, într-un context fiscal şi bugetar sensibil, reconfirmă încrederea în măsurile şi planurile Guvernului României – atât pentru respectarea angajamentelor de consolidare fiscală faţă de partenerii externi, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice", a spus Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Citiţi mai jos motivarea deciziei: 

România a început consolidarea fiscală, deşi dintr-o poziţie de pornire foarte slabă în 2024, cu deficitul bugetar general la 9,3% din PIB.

După măsurile implementate la finalul lui 2024 de către guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, principala măsură de creştere a veniturilor fiind majorarea TVA (cu 2 puncte procentuale a cotei standard şi 2–6 puncte procentuale a cotei reduse), care va intra în vigoare în august 2025. Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv încă un an de îngheţ nominal al salariilor şi pensiilor din sectorul public.

Cu toate acestea, estimăm că deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”, cu o scădere a deficitului la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 şi 5,9% în 2027. Aceste previziuni iau în considerare efectele secundare, cum ar fi impactul negativ asupra PIB al consolidării fiscale. Guvernul pregăteşte măsuri suplimentare de consolidare fiscală, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar cum acestea nu sunt încă finalizate, nu le-am inclus în proiecţiile noastre fiscale.

Creşterea economică a României s-a menţinut sub 1% pentru cea mai mare parte a perioadei de după T1 2024, evidenţiind compromisurile dificile de politică economică între consolidare fiscală şi creştere, anticipate pentru următorii doi-trei ani. Conform estimărilor noastre, creşterea PIB nu va atinge rata potenţială de 2% până cel puţin în 2027, însă riscurile negative sunt limitate, deoarece o claritate mai mare asupra direcţiei consolidării fiscale va sprijini încrederea şi finanţarea externă. Estimăm o creştere a PIB de 0,7% în acest an, practic aceeaşi ca în 2024. Proiectăm că creşterea se va stabiliza în jur de 1,2% în 2026 şi 2027, beneficiind de stimulul contraciclic al fondurilor UE şi de o uşoară revenire a creşterii în zona euro.

Inflaţia ridicată reprezintă un punct slab în evaluarea României, amplificat de impactul inflaţionist al creşterilor de TVA. Inflaţia s-a menţinut peste ţinta Băncii Naţionale a României (2,5% ±1 pp) din mai 2021, iar media pe trei ani a inflaţiei pentru 2024–2026 este estimată la 6,5%, dublu faţă de media curentă a categoriei „BBB”. Inflaţia de bază a devenit mai persistentă, stabilizându-se la 5–6% în 2024 şi în prima jumătate a lui 2025, după şocurile iniţiale de preţuri la energie şi alimente. O inflaţie persistent peste ţintă va amplifica provocările de politică monetară pentru BNR, care îşi ancorează strategia pe un regim de curs de schimb administrat strict.

Datoria publică generală brută a crescut la 55% din PIB la finalul lui 2024, uşor sub media curentă „BBB” de 56%. Luând în calcul pachetul iniţial de consolidare al guvernului, estimăm că raportul datorie/PIB va continua să crească până la 63,4% în 2027 şi ar putea să se apropie de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar parţial presiunea ascendentă asupra datoriei, având în vedere deficitul foarte ridicat de la care se porneşte. În plus, creşterea economică reală modestă şi un deflator al PIB mai mic înseamnă că creşterea nominală a PIB va fi, în medie, de doar 4–5% pe orizontul de prognoză, faţă de o medie de 10% în perioada 2021–2024.

Deficitul de cont curent (DCC) s-a adâncit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, din cauza slăbiciunii exporturilor şi a menţinerii unei dinamici puternice a importurilor, susţinând problema deficitului gemen. Media curentă „BBB” pentru DCC este de doar 1% din PIB, ceea ce face din România un caz atipic clar. Estimăm că DCC se va reduce la mai puţin de 7% din PIB până în 2026, în principal datorită scăderii cererii de import din sectorul public şi privat, pe măsură ce consolidarea fiscală reduce veniturile reale disponibile. Preconizăm că datoria externă netă va creşte la 26% din PIB în 2027, de la 22% în 2024, semnificativ peste proiecţia de 3% pentru media „BBB”.

Deficitele gemene mari înseamnă că România depinde de un flux constant de finanţare externă. Tensiunile din pieţele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidenţiale, evidenţiind vulnerabilitatea suveranului la schimbările de sentiment ale pieţei. Perspectiva unor intrări semnificative de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea cresc direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde EUR în mai din cauza intervenţiilor valutare.

România a accesat cu succes piaţa internaţională de obligaţiuni (5 miliarde EUR) în iulie 2025, imediat după anunţarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele înregistrate la începutul lunii mai, când naţionalistul George Simion a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar rămân peste nivelurile din perioada de până la mijlocul lui noiembrie 2024. Costul mediu de emitere în prima jumătate a lui 2025 a fost de 7,2% în lei şi 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% şi 5,2% în 2024, respectiv. Estimăm că plăţile de dobânzi ale guvernului raportate la venituri vor creşte la 8,7% până în 2027 (6,8% în 2024), uşor sub proiecţia de 9,2% pentru media „BBB”.

Fitch estimează că sectorul bancar din România va reuşi să navigheze în condiţiile riscurilor sporite de mediu operaţional generate de legătura strânsă suveran-bănci (titlurile de stat reprezintă aproximativ 20% din totalul activelor la finalul lui martie 2025), volatilitatea crescută a pieţei şi dublarea taxei pe cifra de afaceri. Această rezilienţă este susţinută de ratele de capitalizare de obicei peste media regională, de o profitabilitate sănătoasă (randamentul anualizat al activelor în T1 2025 la 1,7%) şi de finanţarea stabilă bazată pe depozite locale diversificate. Calitatea activelor rămâne solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la finalul lui martie 2025.

România are un scor ESG de relevanţă (RS) de „5[+]” atât pentru Stabilitate Politică şi Drepturi, cât şi pentru Statul de Drept, Calitatea Instituţională şi Reglementară şi Controlul Corupţiei. Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care Indicatorii de Guvernanţă ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul Proprietar de Rating Suveran (SRM). România are o clasare WBGI moderată, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziţii politice paşnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituţională moderată, un stat de drept bine stabilit şi un nivel moderat al corupţiei.