♦ „Cea mai importantă victorie este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate iniţial, România recuperează 166 milioane euro.  (...) Al doilea dosar important este AMEPIP şi guvernanţa companiilor de stat. Aici am reuşit să recuperăm 132 milioane euro.”

România a obţinut o recuperare parţială a fondurilor suspendate în cadrul cererii de plată numărul trei din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), însă rămâne cu pierderi importante generate de întârzieri şi deficienţe în implementarea unor reforme-cheie, susţine Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.

„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR:  am reuşit să recuperăm 350,7 milioane euro din banii care iniţial au fost suspendaţi;  pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi. Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR.

Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.

  Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parţială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare şi a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a scris Dragoş Pîslaru pe Facebook.

Ministrul spune că, după preluarea mandatului, a fost declanşat un proces intens de negocieri şi discuţii tehnice cu Bruxelles-ul pentru a salva cât mai mult din fondurile blocate. „A fost un efort susţinut, desfăşurat alături de experţii tehnici din minister, datorită căruia am reuşit să recuperăm 350,7 milioane euro, bani care erau iniţial suspendaţi.

Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate iniţial, România recuperează 166 milioane euro. A fost un dosar greu, care a suportat şase amânări la Curtea Constituţională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depăşit.”

Un alt dosar relevant este cel privind AMEPIP şi guvernanţa corporativă a companiilor de stat.

„Vorbim despre instituţia care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent şi pe criterii de performanţă, nu pe pile sau interese politice. Aici am reuşit să recuperăm 132 milioane euro, iar contribuţia viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esenţială pentru a dinamiza această reformă şi pentru a salva banii europeni.”

Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie.

„Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica şi altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectaţi şi numiţi oameni în consiliile de administraţie: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanţă. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro şi recuperează 48 milioane euro”, a detaliat Dragoş Pîslaru.

Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi - CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex şi CFR Călători.

„Şi aici problema este aceeaşi: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectaţi transparent, competitiv şi pe criterii de competenţă. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese şi că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane euro şi am reuşit să recuperăm 4,5 milioane euro”, a completat ministrul.