Cu doar două şedinţe de tranzacţionare rămase din 2025, pe 29 şi 30 decembrie, când piaţa de capital va fi cel mai probabil inertă, un lucru este cert: Bursa de Valori Bucureşti a fost personalitatea neobosită a anului. Nu un emitent anume, nu o listare, nu un sector, ci bursa, ca întreg, care a trecut în mai puţin de opt luni (mai 2025) de la îndoială şi prudenţă la una dintre cele mai bune performanţe din Europa (decembrie 2025).

Pe 15 mai 2025, indicele BET era cu aproximativ 3% sub nivelul de la începutul anului. Contextul era apăsător: tensiune politică, avansul curentului extremist, deficit bugetar mare, dobânzi încă sus, temeri legate de sustenabilitatea finanţelor publice şi de ritmul economiei.

Finalul de an arată complet diferit. BET închide 2025 cu o creştere de circa 45%, iar BET-TR – indicele care include dividendele –cu aproximativ 54%, potrivit bvb.ro. Diferenţa dintre cele două spune o mare parte din povestea bursei româneşti: randamentul nu vine doar din aprecierea preţului, ci şi din distribuţiile consistente de dividende.

Revenirea nu a fost întâmplătoare şi nici bruscă. A fost rezultatul unei reevaluări treptate a riscului asociat României de către investitori şi al unei ajustări la inflaţie, într-un context în care aşteptările pesimiste au început să fie infirmate.

Un trend care nu dă semne de oboseală

Din perspectivă tehnică, piaţa a intrat pe un trend ascendent clar încă din toamnă. Alin Brendea, analist la Prime Transaction, subliniază că impulsul rămâne pozitiv.

„BET-TR, trendul de creştere continuă hotărât şi, deocamdată, nu vedem semnale că el ar «obosi». Mediile pe termen foarte scurt şi scurt (9 şi 26 de şedinţe) ne arată că tendinţa ascendentă rămâne viguroasă.”

Chiar şi momentele de ezitare din debutul lunii decembrie au fost rapid absorbite de piaţă. Din septembrie, spune Brendea, această dinamică a devenit o obişnuinţă pentru bursa românească.

Poate cel mai important mesaj al lui 2025 nu este doar creşterea în sine, ci comparaţia. Într-un an în care pieţele dezvoltate au avut randamente moderate, piaţa românească a livrat mult peste medie.

„Saltul înregistrat în decembrie face ca piaţa locală să securizeze o supraperformare mai rar întâlnită în ultimii ani faţă de pieţele bursiere dezvoltate. La nivelul indicilor de randament total, în 2025, piaţa românească a adus un surplus de randament de peste 30% faţă de pieţele dezvoltate”, spune Brendea.

Practic, bursa de la Bucureşti a crescut de aproximativ trei ori mai mult decât piaţa americană (SPXTR) şi cea europeană (STOXXR).

O piaţă defensivă care a livrat ofensiv

Paradoxul anului 2025 este că această performanţă a fost obţinută de o piaţă dominată de sectoare considerate defensive: energie, utilităţi, bănci. Nu tehnologie, nu growth agresiv, nu poveşti speculative.

„Remarcabil este că această evoluţie a fost obţinută de o piaţă dominată de sectoare mai degrabă defensive. Deşi o astfel de evoluţie pare oarecum miraculoasă, în realitate ea surprinde atât performanţa financiară a emitenţilor listaţi, cât mai ales normalizarea mediului economic autohton”, explică analistul Prime.

Cu alte cuvinte, nu a fost un miracol, ci o recalibrare a aşteptărilor. Scenariile „proaste şi foarte proaste” care planau asupra economiei României la începutul anului au fost, cel puţin parţial, infirmate în a doua parte a lui 2025.

Un alt factor-cheie a fost schimbarea de direcţie pe piaţa banilor. După ani de creştere, costul finanţării a început să coboare.

„Evoluţii cu impact favorabil asupra pieţei bursiere au fost generate şi de modul în care piaţa împrumuturilor a reuşit să inverseze tendinţa de scumpire a banilor. Cele mai importante rate folosite în contractele de credit au intrat pe un trend descendent”, spune Brendea.

Scăderea ROBOR şi IRCC a adus două efecte simultane: perspective economice mai bune şi un apetit de risc mai ridicat pentru acţiuni. În plus, a creat aşteptări pozitive pentru reluarea unei creditări mai consistente în 2026.

Statul, deficitul şi încrederea

Chiar şi pe frontul sensibil al finanţelor publice, tonul s-a schimbat. Deşi deficitul bugetar rămâne ridicat, randamentele la care se împrumută statul român au început să scadă.

„Momentul pozitiv a fost surprins şi de evoluţia randamentelor pe care statul român le plăteşte pentru a se împrumuta. Măsurile economice întreprinse de guvern au inversat trendul ascendent şi au readus încrederea investitorilor că situaţia poate fi administrată responsabil”, mai spune Brendea.

Pentru bursă, acest lucru a fost esenţial: fără un mediu financiar mai relaxat, amplitudinea creşterii din 2025 ar fi fost imposibilă.

Cine a tras piaţa în sus

Privind în interiorul indicelui BET, câteva nume ies clar în evidenţă. Transgaz (TGN) a urcat cu aproape 174% în 2025, Electrica (EL) cu circa 98%, Romgaz (SNG) cu 94%, Transelectrica (TEL) cu 90%. OMV Petrom, Banca Transilvania, BRD sau Fondul Proprietatea au avut, la rândul lor, creşteri semnificative.

Chiar şi în acest context foarte bun, nu toate acţiunile au performat. Unele au stagnat sau au închis anul pe minus, un semn că piaţa a început să facă diferenţe mai clare între poveşti, rezultate şi aşteptări.

Cu doar două şedinţe rămase din 2025, miza este minimă. Volumele sunt reduse, investitorii sunt mai degrabă cu gândul la concluzii decât la tranzacţii.

„Cu siguranţă, după un an 2025 excelent pentru investiţiile bursiere, apariţia unui interval cu mai puţine şedinţe de tranzacţionare poate fi benefică, oferind timp pentru a trage concluzii şi pentru a contura planuri realiste şi profitabile pentru 2026”, spune Alin Brendea.

Prima săptămână „plină” de tranzacţionare din noul an va începe abia luni, 12 ianuarie.

Poate cea mai importantă lecţie a lui 2025 este că bursa nu răsplăteşte certitudinile, ci răbdarea întrucât anul a început prost, a continuat ezitant şi s-a încheiat spectaculos. Cine a vândut din teamă în primăvară a ratat una dintre cele mai bune reveniri din istoria recentă a pieţei locale.