Cum va afecta Brexitul economia locală. Peste 1.600 de companii din România sunt cu acţionariat din Regatul Unit

Autor: Ioana Matei Postat la 30 ianuarie 2020 125 afişări

Cum va afecta Brexitul economia locală. Peste 1.600 de companii din România sunt cu acţionariat din Regatul Unit

Procesul de ieşire al Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta marginal economia locală, Regatul Unit fiind al 9-lea partener comercial al României şi ocupând ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcţi în România în 2018, potrivit analizei KeysFin The BREXIT effect, trimisă într-un comunicat de presă.

În România există peste 1600 companii cu acţionariat din Regatul Unit, conform datelor publicate de companii la Ministerul Finanţelor Publice. Dintre acestea, aproximativ 1300 au o pondere directă, majoritară, care depăşeşte 50%, a investiţiilor britanice. Cifra de afaceri* a companiilor controlate direct, majoritar, de investitori din Marea Britanie a fost de aproximativ 20 miliarde de lei în 2018.

„Legăturile comerciale relativ reduse cu Marea Britanie poziţionează România printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale BREXIT-ului, impactul direct pe plan local fiind marginal. Unul dintre principalele riscuri economice pe care le vedem legate de acest eveniment este însă contagiunea ce ar putea fi generată de un proces necontrolat de ieşire Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ciuda unei probabilităţi minime pe care o acordăm acestui scenariu, o astfel de evoluţie nefiind dorită de niciuna dintre părţi, impactul la nivelul pieţelor financiare ar putea fi unul major. “, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

Primele trei companii cu acţionariat direct, majoritar britanic din România, în funcţie de cifra de afaceri, fac parte  din industria prelucrătoare şi sunt: URSUS BREWERIES SA (1,8 miliarde de lei), ADIENT AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL (1,2 miliarde de lei) şi CRH CIMENT ROMÂNIA SA (974 milioane de lei).

Topul este completat de companii precum: BRICOSTORE SA, SEWS ROMÂNA SRL, ADIENT SRL, PLEXUS SERVICES RO SRL, ALCEDO SRL, ENDAVA ROMÂNIA SRL şi GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL.

Companiile cu acţionariat direct, majoritar britanic, din România au însumat un profit net de aproximativ un miliard de lei în 2018, iar cele mai profitabile au fost: URSUS BREWERIES SA, CRH CIMENT ROMÂNIA SA, IPSOS INTERACTIVE SERVICES SRL, AVIVA SRL, ENDAVA ROMÂNIA SR, DNATA CATERING SRL, ALCEDO SRL, PAYPOINT SERVICES SRL şi GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL. Împreună, companiile de mai sus concentrează peste 55% din profitul total al companiilor cu acţionariat direct, majoritar britanic prezente în România, respectiv 555 milioane lei.

Potrivit metodologiei Băncii Naţionale a României investiţiile străine directe în România au crescut cu 66% în ultimii 10 ani, depăşind 81 miliarde de euro în 2018, valoarea investiţiilor britanice crescând cu 135% în aceeaşi perioadă de timp, peste pragul de 1,7 miliarde de euro.

Marea Britanie ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai mari 10 investitori străini direcţi în România, în 2018. De altfel, în ultimii 10 ani Marea Britanie a oscilat între locurile 16 (2009) şi10 (în 2014 şi 2018) în topul celor mai mari investitori străini din România.

Principalele sectoare în care investesc britanicii, în funcţie de cifra de afaceri, sunt: industria prelucrătoare (10,2 miliarde de lei, reprezentând 51% din total), comerţ (3,9 miliarde de lei şi 20% din total) şi IT&C (2,3 miliarde de lei, cu 11% din total).

Cei mai mulţi investitori britanici din România aleg Capitala, astfel că, din punct de vedere geografic, Bucureştiul se află pe primul loc în clasamentul celor mai consistente investiţii britanice directe, cu o cifra de afaceri cumulată de peste 9,4 miliarde de lei, care constituie aproximativ 47% din total. Următoarele judeţe în clasamentul celor mai mari investiţii britanice directe sunt: Cluj (1,6 miliarde de lei şi 8% din total) şi Timiş (1,3 miliarde de lei şi 7% din total).

Companiile locale controlate de investitorii britanici au avut peste 50.000 de angajaţi, iar cheltuielile acestora cu personalul au ajuns la 4 miliarde de lei în 2018.

Schimburile comerciale (exporturi plus importuri) dintre România şi Marea Britanie au înregistrat în 2018 o creştere de 9%, comparativ cu anul 2017 şi de 33% faţă de 2014. Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a ajuns la 4,6 miliarde de euro în 2018.

Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al României şi a 5-a piaţă de desfacere pentru exporturile locale, fiind în creştere în ultimii 5 ani cu peste 34%, la 2,9 miliarde de euro în 2018. Importurile din această ţară au crescut şi ele cu 31% faţă de 2014, la peste 1,7 miliarde de euro în 2018.

Totuşi, deşi ţara noastră a înregistrat în 2018 cel mai bun rezultat în ceea ce priveşte evoluţia balanţei comerciale, cu un surplus comercial de 1,1 miliarde de euro (exporturi minus importuri), în raport cu Marea Britanie, valoarea comerţului dintre cele 2 state reprezintă doar 3% din totalul comerţului internaţional al României.

IMPACTUL INDIRECT AL BREXIT-ULUI

În Marea Britanie trăiesc peste 328.000 de cetăţeni români, reprezentând a treia comunitate europeană, după Polonia şi Irlanda, iar negocierile privind libera circulaţie a persoanelor vor continua fiind una din cele mai sensibile teme, alături de libera circulaţie a bunurilor. Procesul de retragere al Marii Britanii din Uniunea Europeană este aşadar unul îndelungat, estimările KeysFin sugerând că se va extinde până la sfârşitul anului viitor.

În plan economic, raporturile comerciale ale României cu Marea Britanie sunt relativ reduse, aspect care poziţionează ţara noastră printre cele mai protejate economii europene de efectele directe ale Brexit-ului.

Cu toate acestea, o accentuare a tensiunilor dintre cele 2 părţi sau o înrăutăţire a condiţiilor din pieţele financiare internaţionale s-ar transmite la nivelul economiei locale destul de rapid din cauza principalelor dezechilibre macroeconomice pe care România le înregistrează deja, spre deosebire de celelalte state din regiune: deficitul bugetar şi cel comercial care afectează semnificativ capacitatea de finanţare internă şi externă a economiei locale.

Noţiunea de „BREXIT“ a apărut în urma referendumului din iunie 2016, la care 51,9% dintre alegătorii participanţi au votat retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

După trei ani şi jumătate de negocieri, Parlamentul European a ratificat, miercuri seară la Bruxelles, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie votat (cu majoritate calificată) şi de Consiliul European în 30 ianuarie. Apoi, Regatul Unit va părăsi blocul comunitar, vineri, 31 ianuarie, la miezul nopţii, ora Bruxellesului (23:00 GMT, ora 1:00, ora României), atunci când drapelul va fi retras din instituţiile Uniunii Europene.

Notă: analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei) care au în structura acţionariatului o participaţie britanică directă, majoritară (peste 50%). Datele au fost extrase în ianuarie 2020. *În cazul entităţilor financiare în cadrul analizei s-au folosit Veniturile totale în locul Cifrei de afaceri din 2018.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe comedymall.ro

Citeşte pe monitorulpartidelor.ro

Cum supravietuiesc afacerile mici în criză? Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

Decalogul unui mic antreprenor: Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul. Să rămânem atenţi. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi. Să fim optimişti. Să avem încredere. Să fim îndrăzneţi. Să ştim la ce să renunţăm. Să fim recunoscători. Să ne agăţăm de orice ni se oferă.

vezi continuarea
ZF.ro
Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium
Care este povestea Aur’a, apa de aur din România care se bea la Festivalul de Film de la Cannes, la Grand Prix-ul de la Monaco şi în hotelurile de cinci stele din Asia
Mediafax
Sistem imunitar vs. coronavirus: De ce unii pacienţi fac forme severe de COVID-19? Explicaţia unui medic infecţionist Sistem imunitar vs. coronavirus: De ce unii pacienţi fac forme severe de COVID-19? Explicaţia unui medic infecţionist
VOT ALEGERI LOCALE 2020. Tot ce trebuie să ştii: cum afli secţia de votare şi câte buletine de vot primeşti
MonitorulApararii
Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania
Diplomaţia coercitivă în estul Mării Mediterane
MonitorulPartidelor
Îndemnul unui fost preşedinte Îndemnul unui fost preşedinte
Votul care intră în istorie: Românii aleg primarii în plină epidemie de Covid-19
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.