Cum schimbă îmbătrânirea populaţiei şi digitalizarea joburile pe care ne bazăm veniturile. Care sunt competenţele care vor conta cu adevărat în viitorul muncii
Lumea muncii se transformă mai rapid decât putem ţine pasul, arată raportul OECD Employment Outlook 2025. Demografia, tehnologia şi digitalizarea rescriu profesiile, competenţele şi chiar modul în care ne construim stabilitatea financiară. Pentru profesioniştii preocupaţi de venituri sigure, sănătate şi un stil de viaţă echilibrat, aceste concluzii nu sunt doar interesante, sunt esenţiale.
Prima provocare majoră, arată raportul OECD, este îmbătrânirea populaţiei. Forţa de muncă activă se restrânge, iar generaţiile cu experienţă ies mai repede din piaţă decât intră tineri cu pregătirea necesară. Pentru fiecare angajat, asta înseamnă două lucruri: competiţia pentru talent creşte, dar şi responsabilitatea individuală de a rămâne relevant devine mai mare decât oricând. În multe industrii, joburile existente nu vor mai putea funcţiona fără o actualizare masivă a competenţelor.
A doua provocare este digitalizarea, mult mai vizibilă şi mai accelerată,. Automatizarea proceselor, apariţia inteligenţei artificiale şi trecerea companiilor la modele bazate pe date schimbă complet „harta” profesiilor. OECD avertizează că multe joburi tradiţionale vor dispărea sau se vor transforma, în timp ce vor apărea roluri noi, cu profil hibrid: expert în date, analist digital, specialist în automatizare, manager de tehnologie aplicată, designer al fluxurilor asistate de AI.
Pentru cine îşi construieşte wellbeing-ul financiar cu o viziune pe termen lung, mesajul este clar: competenţele digitale nu mai sunt un bonus, ci o formă de protecţie personală. A şti să foloseşti tehnologia, să interpretezi datele, să te adaptezi la instrumente noi devine echivalentul unei asigurări de carieră, un buffer împotriva volatilităţii pieţei muncii.
OECD subliniază că adaptarea nu se poate face izolat.
E nevoie de programe naţionale de recalificare, de parteneriate între companii şi instituţii educaţionale, de investiţii în formare continuă. Dar, la nivel individual, cel mai important pas este decizia de a investi în propriile abilităţi: digital, analitic, tehnologic, strategic.
Iar pentru România, unde îmbătrânirea populaţiei se accelerează, iar digitalizarea nu este încă la nivelul altor economii europene, presiunea este dublă. Cei care investesc devreme în competenţe noi vor avea un avantaj clar, financiar, profesional şi personal. Cei care aşteaptă riscă să rămână într-o zonă vulnerabilă, în industrii aflate în declin sau greu de susţinut.
Aşadar, wellbeing-ul nu se mai rezumă la sănătate şi echilibru, iar wealth-ul nu mai ţine doar de cât câştigi, ci şi de cât de adaptabil eşti. Raportul OECD o spune clar: viitorul muncii va recompensa flexibilitatea, curiozitatea şi capacitatea de a învăţa continuu.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













