Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a menţine şi în iulie 2025 dobânda-cheie la 6,5%:

► Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut în aprilie 2025 la 4,85% (4,86% în martie) şi a crescut în mai la 5,45%. Avansul faţă de finele trimestrului I din 2025 este rezultanta continuării accelerării creşterii preţurilor alimentelor şi energiei.

► La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt din nou trendul descendent, mărindu-se la 5,4% în mai, de la 5,2% în martie.

► Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA şi a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.

► Activitatea economică a stagnat în T1/2025, după ce a crescut cu 0,5% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată. Faţă de aceeaşi perioadă din 2024, avansul PIB a înregistrat o nouă scădere în T1/2025, la 0,3%, de la 0,5% în ultimul trimestru din 2024.

► Cele mai recente date şi analize indică o creştere moderată a economiei în termeni trimestriali în T2/2025, în linie cu previziunile precedente.

► În ansamblul său, pachetul de măsuri fiscal-bugetare aplicat din august este însă de natură să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, şi să susţină o corecţie relativ rapidă şi consistentă a deficitului de cont curent, cu implicaţii favorabile asupra costurilor de finanţare a economiei şi asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă.

► Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.

► Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activiăţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, în condiţiile războiului din Ucraina şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii şi efectelor potenţial generate de politica comercială a SUA şi de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei mondiale şi al comerţului internaţional.

► În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.

► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.