♦ Sunt 17.000 de români trataţi printr-un tip de dializă pentru insuficienţă renală, conform registrului renal ♦ Dintre aceştia, în jur de 17% ajung în spitale publice, restul merg în centre private ♦ Trei jucători mari s-au dezvoltat şi controlează piaţa: Fresenius Nephrocare, Diaverum şi Avitum ♦ Programul de dializă al Casei de Asigurări este de 1,6 mld. lei în 2026.

Serviciile de dializă pentru pacienţii cu insuficienţă renală sunt oferite mai ales în sistem privat, peste 80% dintre oamenii care au nevoie de dializă ajungând într-un astfel de centru.

Trei jucători mari domină piaţa, atât ca număr de centre, de şedinţe, dar şi ca business: Fresenius Nephrocare, Diaverum şi Avitum.

An de an sunt în jur de 17.000 de români care au nevoie de această procedură medicală pentru a suplini funcţia rinichilor, potrivit Registrului Renal Român (RRR), iar statul decontează integral tratamentul.

În 2026 Casa de Asigurări a bugetat 1,6 mld. lei pentru acest program de dializă.

Cine sunt cei trei mari?

Din cele mai recente date, aferente anului 2022, Fresenius Nephrocare este cel mai mare jucător din piaţa de dializă, cu 34 de centre la nivel naţional şi aproape 40% dintre pacienţii trataţi prin hemodializă.

Următorul operator care are centre în ţară este Diaverum, cu 27 de unităţi şi mai bine de un sfert dintre pacienţi, iar podiumul este închis de Avitum, cu 14 centre şi 12% dintre pacienţi.

La stat, în spitalele publice unde există un centru de dializă, ajung 17% dintre pacienţi, fiind 55 de astfel de unităţi. În piaţă mai sunt şi alţi jucători independenţi (de exemplu Gral), cu unu-două centre de dializă.

Fresenius Nephrocare România a avut în 2025 afaceri de 520 mil. lei, în creştere cu 4% faţă de anul anterior, şi un profit de 36,7 mil. lei, potrivit datelor publice. Compania este subsidiara grupului german cu acelaşi nume şi este în România din 2003.

Diaverum, al doilea jucător din piaţa de dializă, are origini suedeze şi a raportat în 2025 afaceri de 472 mil. lei în România, în creştere cu 12%. Compania a făcut un profit de

19,6 mil. lei anul trecut, o dublare de la an la an. Diaverum este prezentă pe piaţa românească din 2011. Iar Avitum, parte a grupului german B. Braun, care are mai multe activităţi în România, de la producţia de ser fiziologic la distribuţie de produse şi materiale farmaceutice, a încheiat anul 2025 cu afaceri de 188 mil. lei, plus 9%.

Compania vrea să dez­volte în continuare această nişă: „În România, B. Braun este lider în mai multe arii terapeutice şi unul dintre principalii furnizori de servicii de dializă. Vom continua să investim în ex­tinderea producţiei la fabrica noastră din Timişoara, precum şi în dez­­voltarea reţelei de 14 centre de dializă Avitum, unde tratăm peste 2.000 de pacienţi“, potrivit răspun­sului reprezentanţilor grupului B. Braun în România transmis pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie.

Altă piaţă, aceleaşi probleme

Deşi programul naţional de dializă funcţionează, distribuţia centrelor la nivel naţional este o problemă, după cum arată chiar specialiştii de la Registrul Renal Român (RRR) în raportul din 2022.

„Acoperirea cu centre de dializă în ţara noastră este asemănătoare mediei europene, însă distribuţia centrelor de dializă este neuniformă în România: judeţele Călăraşi, Giurgiu, Mehedinţi, Mureş şi Bihor au patru centre per milion populaţie, aproape jumătate din media naţională. Mai mult, în aceste judeţe nu există unităţi publice de dializă în spitalele jude­ţene“, se arată în raportul RRR.

Pacienţii parcurg de trei ori pe săptămână o distanţă de circa 44 km pentru fiecare şedinţă de dializă.

Tarifele pentru transport sunt incluse în pachetul de servicii decontat.

O altă problemă identificată de specialişti este şi aglomerarea centrelor, în lipsa unităţilor suficiente pentru aceste proceduri. Astfel, centrele private lucrează în trei ture, ceea ce înseamnă că bolnavii din ultima tură ajung noaptea înapoi acasă după şedinţe. „În judeţele Teleorman, Covasna, Satu Mare, Alba, Călăraşi şi Sălaj este necesară extinderea centrelor

existente sau înfiinţarea de noi centre deoarece lucrează în 4 ture de pacienţi”, mai arată raportul RRR.

Şi distribuţia medicilor este o problemă, în multe judeţe există deficit de medici nefrologi, în vreme ce în centrele universitare este surplus. Astfel, deşi o zonă de nişă, piaţa de dializă nu este ocolită de provocările existente în sistemul medical general.