Considerată una dintre cele mai strălucite minţi ale fizicii moderne, şi-a început parcursul cu mult înainte de a păşi într-o sală de curs universitară. La doar 12 ani, a început să construiască un avion monomotor dintr-un kit de asamblare. Până la vârsta de 14 ani, îl pilota deja singură, cu câţiva ani înainte de a avea vârsta legală pentru a conduce un automobil, potrivit Times of India.

Fiziciana născută la Chicago a atins între timp performanţe pe care puţini oameni de ştiinţă le pot egala. A absolvit Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) cu nota maximă (GPA 5,0), şi-a obţinut doctoratul la Universitatea Harvard, iar cercetările sale au fost citate inclusiv de regretatul Stephen Hawking.

Ca şi cum acestea nu ar fi fost suficiente, ea a refuzat oferte de la NASA şi Blue Origin, compania spaţială fondată de Jeff Bezos, precum şi o poziţie academică evaluată la aproximativ 1,1 milioane de dolari, preferând să se dedice cercetării uneia dintre cele mai mari enigme ale ştiinţei.

În prezent, conduce cercetări de ultimă generaţie în domeniul gravitaţiei cuantice şi al structurii spaţiu-timp, iar fiziciana, născută în 1993, este considerată de unii drept „următorul Albert Einstein”.

Ea s-a născut la Chicago, mama sa fiind americancă de origine cubaneză, iar tatăl său american de origine poloneză, şi a manifestat o fascinaţie neobişnuită pentru aviaţie de la o vârstă foarte fragedă. La numai 12 ani a început să construiască un avion dintr-un kit de asamblare, proiect care a durat circa doi ani şi pentru care ea însăşi a depus cea mai mare parte din efort. La 14 ani a zburat cu acest avion singură, cu ani buni înainte de a avea vârsta legală pentru a putea zbura.

În 2010 a aplicat pentru a intra la MIT, şi iniţial i s-a spus să mai aştepte, dar oficialii s-au răgândit rapid atunci când au aflat despre proiectul de asambalare a avionului. După admitere, a scris istorie, obţinând diploma în fizică după numai trei ani, cu un scor perfect, echivalentul unui 10 curat.

După absolvirea MIT, s-a alăturat Harvard, pentru realizarea unui doctorat, iar în echipă cu Alexander Zhiboedov şi Andrewe Strominger a ajutat la descoperirea efectului de memorie al spinului. Acesta este un fenomen teoretic prin care trecerea unei unde gravitaţionale produce o modificare permanentă a orientării (spinului) sau a stării de rotaţie a unor particule ori obiecte. Acesta reprezintă o extensie a aşa-numitului „efect de memorie gravitaţională”, care descrie modificările permanente lăsate de undele gravitaţionale asupra spaţiu-timpului.

Ea a declinat deopotrivă oferte venite din partea NASA dar şi din partea Blue Origin. La numai 27 de ani, s-a alăturat Perimeter Institute for Theoretical Phisics din Waterloo, Canada, fiind cea mai tânără dintre membrii acestei organizaţii. Institulul se concentrează pe cercetarea misterelor din domeniul fizicii. De-a lungul anilor a fost comparată, de mai multe ori, cu Albert Einstein. Într-un interviu acordat, ea a spus: „Nu ştiu exact ce problemă voi rezolva sau nu, ori la ce voi lucra exact în viitor. Partea amuzantă a fizicii este că nu ştii cu precizie ce vei face. Iar lucrurile se pot schimba radical, în mod obişnuit, dacă ai mereu dreptate.”