♦ În iunie 2026, inflaţia generală anunţată de INS a fost de 10,42% ♦ În cazul bunurilor alimentare, scumpirile înregistrate de Statistică au fost de 5,75%, pe când mărfurile nealimentare au avut preţuri mai mari cu 12,29%, în medie, versus aceeaşi lună din 2025 ♦ La servicii rata anuală a inflaţiei a sărit chiar de 13% ♦ Ce urmază?

La 1 august 2025, Guvernul de la acea vreme a anunţat o serie de măsuri menite să reducă de­ficitul bugetar record. Prin­tre aceste măsuri s-a numărat şi majorarea TVA la alimente de la 9 la 11% şi la bunuri nealimentare de la 19 la 21%, mutare care – imediat sau treptat – s-a văzut în preţuri. Astfel, inflaţia a ajuns din nou, în doar câteva luni, la două cifre (peste 10%), nivel la care se menţine de altfel şi acum.

Mai exact, în iunie 2026, inflaţia generală anunţată de INS a fost de 10,42%, cu diferenţe considerabile de la o categorie de produse la alta şi de la un segment la altul. Spre exemplu, în cazul bunurilor alimentare (analizate în ansamblu), scumpirile înregistrate de Statistică au fost de 5,75%, pe când mărfurile nealimentare au avut preţuri mai mari cu 12,29%, în medie, versus aceeaşi lună din 2025.

La servicii rata anuală a inflaţiei a sărit chiar de 13%.

Aşteptările sunt însă ca scumpirile să se tempereze, iar apetitul de consum să se „învigoreze” puţin, dat fiind că în câteva săptămâni, la început de august, mai exact, se va împlini un an de la majorarea TVA, moment în care efectul de bază ar trebui să tragă în jos inflaţia.

Ce spun specialiştii?

„Creşterile de preţuri şi de taxe din ultimul an au afectat puternic cererea în sectoare importante ale economiei româneşti, reprezentate de Concordia, precum producţia de mobilă, comerţul, HoReCa sau imobiliarele. Încetinirea ratei inflaţiei şi refacerea încrederii sunt esenţiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum şi pentru salvarea creşterii economice a României şi, implicit, a locurilor de muncă“, a explicat Iulian Lolea, economist şef al Confederaţiei Patronale Concordia.

Analizele Confederaţiei Patronale Concordia arată că inflaţia din România pare să fi trecut de punctul cel mai de sus. Deja din iunie s-a văzut un uşor declin faţă de nivelul din mai, de la 10,9 la 10,4%. Aşteptările sunt ca până la finalul anului acest indicator să coboare spre 6%, un nivel apropiat de ţinta asumată de BNR la 5,5%.

Cel mai recent raport al BNR arată că în trimestrul al treilea din 2026 inflaţia „va consemna o scădere substanţială, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor”.

Totuşi, oficialii BNR spun că situaţia politică internă şi conflictul din Orientul Mijlociu pot să îşi pună în continuare amprenta asupra preţurilor.

Alte perspective

Nu doar analiştii şi economiştii sunt optimişti cu privire la viitorul apropiat, ci şi executivii şi antreprenorii, care se aşteaptă la o temperare a inflaţiei şi la o uşoare revenire a consumului. „Mă aştept ca declinul consumului să se tempereze în următoarea perioadă, dar nu cred că ne vom întoarce de unde am plecat. Noi vedem deja că în mai versus aprilie am avut un plus 1,2% în volume. Totuşi, în primele cinci luni din an înregistrăm un declin de 5,5% al aceloraşi volume versus perioada ianuarie-mai 2025”, spune Feliciu Paraschiv, fondatorul Paco Supermarket, unul dintre cei mai puternici antreprenori din comerţul alimentar.

Indicatorul vânzări în volum este cel mai relevant pentru apetitul de consum dat fiind că el analizează bucăţile/unităţile achiziţionate de oameni. În valoare, încasările pot fi pe plus şi doar susţinute de inflaţie, lucru care s-a întâmplat de mai multe ori în România ultimilor ani.

„Mă aştept să se tempereze puţin şi inflaţia, dar trebuie să ne amintim că şi anul trecut BNR avea iniţial o prognoză optimistă, dar planul de acasă nu s-a potrivit cu cel din târg”, a adăugat Feliciu Paraschiv, făcând referire la măsurile fiscale adoptate local şi la conflictul din Orientul Mijlociu.

Datele de la INS la nivelul lunii iunie arată însă că la alimente de bază precum făină, mălai, zahăr, fructe sau legume, preţurile scad. La celelalte produse alimentare (de regulă procesate), ele cresc. „La procesate preţurile sunt mai mari şi din cauza energiei scumpe (necesară pentru fabricaţie – n.red.)”, completează Paraschiv. El mai adaugă că vedem scăderi de preţuri la alimentele de bază care vin în cantităţi mari şi din Ucraina. Plus că acestea sunt cele care se găsesc cel mai des în coşul de cumpărături şi sunt cele la care oamenii sunt cel mai atenţi şi totodată sensibili. Aşadar, concurenţa e mare.

Motive de optimism

Iar la fructe şi legume, motivul îl reprezintă anul agricol mai bun decât 2025.

„Sunt două argumente pentru care inflaţia ar urma să scadă. Pe de-o parte, la 1 august se va împlini un an de la majorarea TVA şi ar trebui să se ducă efectul de bază, un efect tehnic. Pe de altă parte, avem un an agricol bun, aşa că la legume şi fructe preţurile vor fi mai mici decât în 2025. Deja vedem asta. Şi la lapte există preţuri mai mici la poarta fermelor pentru că există supraproducţie în Europa”, spune un executiv de top din comerţul modern.

Rămâne de văzut în ce măsură şi în cazul celorlalte bunuri vom remarca aceeaşi evoluţie. Totuşi, la coşul de bază, inflaţia nu ar trebui să fie prea ridicată. Iar dacă situaţia din Golf se rezolvă, atunci este eliminată şi presiunea suplimentară ce ar fi putut veni de aici.

„Situaţia geopolitică externă şi situaţia politică internă sunt cele care îşi pot pune amprenta în mod negativ asupra inflaţiei. Va conta foarte multe ce vor spune şi agenţiile de rating. Momentan însă, nu mai vin scumpiri pe lanţ. Pare că lucrurile deja se temperează. Totuşi, trebuie să ţinem cont şi că avem un consum care scade deja de ceva vreme, aşadar nu prea mai e loc de scumpiri”, explică Raul Ciurtin, fondatorul Verdino şi unul dintre cei mai puternici antreprenori locali din industria alimentară.

O explicaţie

O temperare sau o „îmblânzire” a inflaţiei nu înseamnă însă că preţurile vor scădea. Înseamnă că ele nu vor mai creşte la fel de repede. Iar astăzi, România e campioană în UE la scumpiri.

Datele la INS arată că serviciile medicale sunt în iunie 2026 vs iunie 2025 cu 13% mai scumpe. La restaurante, cafenele şi cantine preţurile sunt cu 11% mai mari. Energia electrică costă cu 60% mai mult. Din aproape 80 de categorii de produse şi servicii analizate, doar aproximativ 10 raportează scăderi de preţuri.

Feliciu Paraschiv e de părere că cifrele vor arată bine în următoarele luni pentru că de regulă vara e perioada vacanţelor şi a concediilor, aşa că oamenii sunt mai deschişi în a cheltui. Plus că deja după multe luni de nesiguranţă şi incertitudini, lumea s-a obişnuit cu situaţia şi şi-a recalibrat veniturile.

„Deşi majorările salariale nu compensează scumpirile, elementul de panică pare că a dispărut. Totuşi, dacă autorităţile nu iau măsuri pentru relansarea economiei, din toamnă, când vom avea facturi mai mari la utilităţi, prudenţa ar putea reveni”, explică el.

Salariile nu au ţinut pasul

Analiza Confederaţiei Patronale Concordia arată că încă din ianuarie 2025 salariile românilor au crescut mai lent decât preţurile, iar rezultatul e simplu: puterea de cumpărare s-a erodat lună de lună, cu o accentuare vizibilă în aprilie 2026. În această perioadă, un român care câştigă salariul mediu pe economie a pierdut aproximativ 10% din puterea de cumpărare.

„În 2025, atât salariile, cât şi preţurile au resimţit din plin creşterea fiscalităţii: majorările de TVA şi accize s-au văzut imediat în preţurile bunurilor şi serviciilor, iar eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii, IT şi agricultură a tăiat din salariile acestor sectoare sau a înghiţit viitoare majorări.”

Mai departe, efectul s-a văzut direct la raft şi în încasările companiilor - oamenii au cumpărat mai puţin, mai ieftin, mai rar.

„Mediul de afaceri privat resimte direct această presiune: orice companie care depinde de consumul populaţiei trece printr-o perioadă dificilă.”

O scădere a ratei inflaţiei ar putea da însă un imbold consumului care, pe lanţ, ar putea impulsiona şi activitatea economică.