♦ Reprezentanţii a două agenţii de evaluare financiară - Fitch şi Moody’s - sunt în această săptămână la Bucureşti, în vederea pregătirii rapoartelor lor privind ratingul suveran al ţării ♦ România are un rating suveran modest, BBB- cu perspectivă negativă, recomandat investiţiilor, dar la ultima treaptă înainte de junk (nerecomandat investiţiilor)  ♦ Criza politică amplifică temerea unei retrogradări care ar putea avea consecinţe semnificative asupra echilibrului şubred al economiei ♦ Ratarea obiectivelor de atragere a fondurilor din PNRR (încă 8,4 mld. euro de luat de la UE până la 31 august) va afecta deficitul bugetar şi, implicit, ratingul suveran.

Fitch Ratings îşi va publica raportul la 31 iulie, iar Moody’s la 11 septembrie. Cel mai probabil, agenţiile de rating nu vor căuta nod în papură, cu atât mai mult cu cât finanţele ţării sunt încă în echilibru, în ciuda crizei politice. Situaţia este complicată la nivel mai larg, nu doar la nivelul României. Nimeni nu se aşteaptă, în acest an, la performanţe din partea economiei României.

Şi guvernul, şi Comisia Europeană văd o creştere econo­mică de doar 0,1%. Acest procent este mai degrabă enunţat în joacă pentru că, în mod practic, înseamnă o stagnare a economiei sau chiar, poate, o uşoară recesiune, dar nu una gravă. Împortant este că, în ciuda frământărilor politice, elementele esenţiale ale bugetului rămân în echilibu.

Deficitul încă poate fi menţinut

Deficitul bugetar a fost, la cinci luni din an, de doar 1,7% din PIB, faţă de 3,3% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut. De aceea, sunt perspective bune ca România să poată să conserve ţinta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pe care şi-a propus-o prin legea bugetului, ţintă agreată de Comisia Europeană şi, tacit, de agenţiile de evaluare financiară, care, oricum, prin rapoartele deja întocmite au pus investitorii în gardă. Aceştia din urmă penalizează România prin randamentele cerute – România se împrumută acum la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană (6,8%, yieldurile la zece ani), deşi datoria ei publică, de 60% din PIB, nu este una din cele mai mari din UE.

Un derapaj ar putea însă costa ratingul suveran. Ultima dată România a fost încadrată în categoria „junk“ în toamna lui 2008, din cauza crizei financiare din care România a ieşit destul de şifonată. Ratingul a fost îmbunătăţit abia în 20211 şi 2014.

Cum ar putea fondurile UE să afecteze ratingul suveran

Parlamentul a votat, în acest an, un buget cu venituri de 783 mld. lei şi cheltuieli de 865 mld. lei, cu un deficit de 128 mld. lei. Din veniturile bugetului, 104 mld. lei (20 mld. euro) ar urma să fie fonduri UE – fonduri structurale, fonduri din PNRR şi subvenţii agricole. Din PNRR, România a avut de absorbit, la începutul anului, 11 mld. euro (sume nerambursabile şi împrumuturi). La acest moment, mai are de atras 8,4 mld. euro. Şi mai este doar o lună şi jumătate până la închiderea PNRR. Pentru a încheia cu bine PNRR, Parlamentul trebuie să adopte mai multe legi (şase la număr), între care legea salarizării, discutată de ani de zile, îndelung disputată. Dar Parlamentul este în vacanţă, guvernul este demis şi legat de mâini şi de picioare. Iar partidele nu se grăbesc să învestească un guvern cu atribuţii depline. Iar unele partide susţin că nu vor adopta legile necesare PNRR, fără dezbatere consistentă şi fără amendamentele lor. Guvernul demis nu poate adopta ordonanţe de urgenţă şi nici nu-şi poate angaja răspunderea în Parlament. Deci, totul este la mâna parlamentarilor. Dacă aceste legi, şase la număr, nu sunt adoptate la termen, se pierd, automat, 5 miliarde de euro (26 mld. lei) care fuseseră contabilizaţi la venituri. 26 mld. lei înseamnă aproape 1,3% din PIB-ul estimat de 2.056 mld. lei pentru acest an. În acest caz, una din două: ori sunt reduse cheltuielile cu 26 mld. lei, pentru încadrarea în ţinta de deficit (lucru foarte greu şi greu şi din cauza situaţiei politice sufocante), ori deficitul bugetar se majorează cu 1,3% din PIB. Aici este marea problemă şi responsabilitatea partidelor politice. Pentru că, dacă banii din PNRR nu mai vin, nu sunt afectare doar investiţiile, ci şi ratingul suveran. Agenţiile de evaluare financiară ar putea penaliza România şi, atunci, recesiunea cu greu va putea fi evitată.

Dainel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a spus ieri la Digi 24: „Dacă România ajunge în situaţia de risc suveran retrogradat la junk, ar creşte costurile de împrumut. Vom avea o recesiune. Eu văd o recesiune, nu adâncă, dar ea ar putea să ne afecteze pe toţi mai mult, pentru că avem nevoie de aceşti bani (banii de la UE – n. red.). Starea de spirit va fi mai rea. Populaţia este foarte nervoasă“.

Ministrul român de finanţe, Alexandru Nazare, este optimist. Ministerul de Finanţe a fost vizitat ieri de experţii de la Fitch. Înainte de această vizită, vinerea trecută, ministrul a dat asigurări că finanţele, la cinci luni, arată bine şi asta e o garanţie că lucrurile nu vor derapa.

De asemenea, el spune că România şi-a asigurat, deja, jumătate din necesarul de finanţate pentru acest an. Dar noi am trecut de jumătatea anului, ceea ce înseamnă că finanţarea pentru semestrul al doilea rămâne sub securea agenţiilor de evaluare financiară.

Necesarul brut de finanţare pentru 2026 (refinanţări şi acoperirea deficitului bugetar) este, în acest an, de 278 mld. lei (128 mld. lei pentru acoperirea deficitului, dacă ţinta de deficit rămâne la 6,2% din PIB). În primele cinci luni din an, deficitul bugetar a fost de 1,75% din PIB, faţă de peste 3% din PIB, în aceeaşi perioadă a anului trecut. Este un lucru bun, dar este ştiut că marile cheltuieli se fac în a doua parte a anului.

„Este obligatoriu să menţinem calificativul de rating, pentru ca finanţarea României să rămână în linie dreaptă“, admite ministrul de resort.

Ce ar însemna retrogradarea la junk

Retrogradarea ratingului suveran la categoria nerecomandat investiţiilor ar putea însemna:

♦ Scumpirea creditelor pentru stat şi pentru populaţie. Dacă ratingul suveran scade, scade şi ratingul bancilor care activează pe piaţa locală. Asta înseamnă costuri mai mari de finanţare pentru bănci, costuri ce vor fi transferate în economie, ceea ce duce la creşterea dobânzilor pentru populaţie şi companii. Aşa că toate creditele cu dobândă variabilă, aflate în derulare, vor deveni mai scumpe – ROBOR şi IRCC vor creşte.

♦ Creditele noi vor fi mai scumpe şi dobânzile cerute vor fi mai mari.

♦ Este posibilă creşterea nivelului avansului cerut.

♦ Leul s-ar putea deprecia pentru că fondurile de investiţii ar putea vinde active în lei. Cei cu credite în euro şi salarii în lei vor plăti mai mult.