În 2022-2023, perioadă în care Rusia a invadat pentru a doua oară Ucraina, dar la o scară mai mare, iar Europa a fost lo­vită de o criză fără precedent de energie şi de un val de inflaţie record, România a făcut un salt uriaş la PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare şi a ajuns la acelaşi nivel cu Ungaria. În 2024, ecomomia românească a depăşit-o pe cea maghiară, în stagnare şi cu industria în recesiune.

Ungaria avea atunci cea mai puternică inflaţie din UE. Forintul urma direcţia impusă de modelul economic al guvernelor lui Viktor Orban, depreciindu-se cu peste 10% faţă de euro în doi ani şi cu 20% faţă de dolar.

Un forint slab este bun pentru exportatori, deoarece le face produsele mai competitiva ca preţ pe pieţele externe. Însă o monedă în depreciere creează inflaţie, făcând importurile mai scumpe pe piaţa locală. Chinul economic a fost accentuat de faptul ca Ungaria lui Orban a pierdut accesul la fonduri europene de zeci de miliarde de euro.

Dar vremurile s-au schimbat. Dacă în ianuarie 2023 Ungaria avea inflaţia de peste 26%, potrivit datelor Eurostat, luna trecută in­di­ca­torul s-a situat la 1,7%, arată datele statis­tice naţionale. Industria maghiară s-a dezgheţat şi de jumătate de an creşte.

De asemenea, noul guvern, condus de Peter Magyar, a readus în Ungaria fondurile europene. Şi, la fel de important, ceva ce în Ungaria până nu demult putea fi considerată o fantasmă, forintul s-a întărit şi rămâne puternic chiar şi când în Orientul Mijlociu cresc din nou tensiunile dintre SUA şi Iran, cu efecte asupra preţurilor energiei.

Între timp, România a ajuns să contemple recesiunea şi se confruntă cu o inflaţie la nivel de criză energetică, de peste 10%. Leul nu este pe poziţii sigure, iar la Bucureşti criza guver­namentală se prelungeşte. România s-ar putea să piardă avansul pe care-l are faţă de Ungaria la anumiţi indicatori economici. La PIB per ca­pita raportat la paritatea puterii de cumpărare, care măsoară costul traiului şi cât pot cumpăra cetăţenii, România a pornit de la 72% din media UE în 2022 şi a ajuns la 78% în 2025.

La Ungaria, indicatorul a fost de 76% din media UE în 2022 şi s-a menţinut acolo în 2025, după o scădere la 75% în 2023. Polonia este sus, la 81%, iar Cehia la 92%. Polonia nu a cunos­cut recesiunea decât în timpul pandemiei, dar şi aceea a fost scurtă şi slabă, iar revenirea rapidă. Deşi PIB per capita raportat la puterea de cum­părare nu arată gradul real de dezvoltare şi bună­stare dintr-o economie, el poate spune o poveste. Arată, cu siguranţă, o tendinţă. Grecia, de exemplu, este în coada clasamentu­lui european, trimisă acolo de criza datoriilor suverane. România a întrecut-o în 2019.

Însă tendinţa la Grecia este de stabilizare şi creştere lentă. Grecia este dată acum ca exem­plu de revenire şi de disciplină fiscală, ceea ce se vede pe pieţe, în costurile de finanţare. Costurile de finanţare are Greciei sunt mai mici decât cele ale, spre exemplu, Franţei şi Italiei, economii mult mai mari.

Costurile de finanţare ale României sunt aproape duble şi semnificativ mai mari decât cele ale Ungariei. Aceste lucruri contează pen­tru că local este o competiţie din ce în ce mai acerbă pentru atragerea de capital străin mai ales sub formă de investiţii în economia viito­rului, care înseamnă, energie verde, tehnologie de vârf şi AI.

În orice caz, când România întrece Ungaria la un indicator economic, fie el şi PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare sau invers, se câştigă sau, după caz, se pierde ceva din imaginea de sine şi din mândria naţională.

Foritul Ungariei este, după anumite criterii, printre cele mai performante monede din lume, după cum scrie Portfolio.hu. Recentul episod de război din Iran n-a făcut decât să producă o fluctuaţie în tendinţa de apreciere pe termen lung. Aceasta într-un mediu în care dolarul se apreciază, reluându-şi rolul de activ adăpost, şi ia energia de creştere a multor alte monede.

Zlotul se chinuie mai mult în acest context decât moneda ungurească. În ultimele trei luni, zlotul s-a depreciat cu 1,5% faţă de dolar, în timp ce forintul a crescut cu 6,6%. Leul a scăzut cu aproape 4%. Analiştii de la UniCredit apreciază că moneda maghiară nu este supraevaluată şi mai are energie de creştere. De asemenea, analiştii băncii italiene cred că banca centrală a Ungariei are suficient spaţiu de manevră pentru a reduce dobânzile cu 1 punct procentual până la sfârşitul anului.

În prezent, dobânda de referinţă este de 6%. Cea a BNR este de 6,5%. Dobânzile mai mici tind să stimuleze creşterea economică, iar inflaţia redusă şi ţinută sub control încurajează consumul. Banca centrală a Ungariei proiectează pentru acest an un nivel mediu al inflaţiei de 1,8% şi o creştere economică de 2%, aceasta urmând să accelereze la 3% în 2027. BNR estimează pentru finalul acestui an o inflaţie de 5,5%. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză prevede un avans economic de doar 0,1%, una din cauzele evoluţiei slabe fiind inflaţia.