În Nowa Sól, un orăşel mic din vestului Poloniei, puţine lucruri sugerează că aici s-ar putea derula cea mai mare investiţie străină din istoria ţării. Puţini locuitori spun că au auzit măcar de mina de cupru şi argint pe care o companie canadiană plănuieşte să o dezvolte chiar lângă localitatea lor. Şi totuşi, agentul imobiliar Małgorzata Pilarek şi clienţii ei cunosc foarte bine despre proiect. De la anunţarea planului pentru aşa-numita „vale a cuprului”, în urmă cu câteva luni, ea a văzut o creştere bruscă a numărului de anunţuri imobiliare, scrie Bloomberg.

„Preţurile au urcat rapid ca şi cum oamenii ar fi simţit că piaţa ar putea să îi urmeze curând”, a spus ea.

Orice avânt este binevenit în Nowa Sól, unul dintre acele locuri pitoreşti, dar adormite, pe care polonezii le-au părăsit mai degrabă decât să fie atraşi de ele. Însă asta s-ar putea schimba. Compania canadiană Lumina Metals Corp. plănuieşte să investească 6,4 miliarde de dolari într-o unitate minieră care ar urma să înceapă operaţiunile în 2035. Compania susţine că zăcămintele de argint şi cupru pe care le-a descoperit sunt cele mai mari din Europa în ultimii aproape 70 de ani.

Investiţia este emblematică pentru ceea ce Polonia mizează să folosească pentru a duce economia la nivelul următor, după ce transformarea ţării dintr-un stat comunist într-un motor dinamic al Uniunii Europene s-a bazat, până acum, pe forţa de muncă ieftină şi pe sute de miliarde de euro sprijin din partea Bruxelles-ului.

Oraşul are un istorie legat de producţia de figurine din fibră de sticlă şi ornamente de grădină, o industrie modestă, departe de amploarea proiectului minier care i-ar putea schimba complet fizionomia economică. În timp ce PIB-ul al Poloniei a depăşit pragul de 1.000 de miliarde de dolari, iar ţara a fost invitată la summitul G20 de anul acesta, mulţi polonezi s-au simţit presaţi de viteza schimbărilor, de fenomenul emigraţiei şi de diferenţele tot mai mari de venit. Grupările de extremă dreaptă câştigă teren înaintea alegerilor programate anul viitor, un context politic care se suprapune peste marile transformări economice pe care ţara le traversează.

Proiectul de la Nowa Sól se încadrează în strategia guvernului polonez de a atrage ceea ce oficialii numesc investiţii mai sofisticate, în industrii precum tehnologia, inteligenţa artificială şi vehiculele electrice, alături de lanţurile de aprovizionare aferente acestora, printre care se numără şi industria metalelor.

 „Polonia a încetat să mai fie doar un hub de asamblare”, a declarat premierul Donald Tusk, în discursul susţinut la Bursa de Valori din Varşovia, cu ocazia debutului pe piaţa bursieră al companiei Lumina, în luna iunie.

Nu toate proiectele mari anunţate în ultimii ani au avut, însă, un final fericit. În 2023, compania americană Intel anunţase planuri pentru construirea unei fabrici de asamblare de semiconductori în Polonia, un proiect de 4,6 miliarde de dolari care, la momentul respectiv, ar fi devenit cea mai mare investiţie străină directă din istoria ţării. Planul a fost ulterior abandonat. Cele mai mari investiţii străine directe din Polonia rămân, în continuare, orientate preponderent spre industria vehiculelor electrice, un sector ale cărui perspective de creştere s-au diminuat în Europa în ultima perioadă.

Lunile recente au adus, totuşi, câteva veşti importante. Companii taiwaneze intenţionează să construiască un parc tehnologic destinat producţiei de componente electronice pentru industria auto, componente pentru servere folosite în inteligenţa artificială, roboţi industriali, şi semiconductori. Zona avută în vedere pentru acest proiect este chiar locul unde Intel plănuise iniţial să îşi construiască fabrica. Potrivit datelor Agenţiei Poloneze pentru Investiţii şi Comerţ, printre cele mai mari zece investiţii străine din Polonia din 2004 până în prezent se numără proiectul companiei sud-coreene LG pentru baterii electrice, în valoare de 3 miliarde de euro, investiţia Ionway pentru materiale destinate bateriilor electrice, de 1,7 miliarde de euro, precum şi proiectele Mercedes, Ascend, SK Hi-Tech, Ningbo, Microsoft, Volkswagen, Elemental şi SK Nexilis, toate concentrate în zona vehiculelor electrice, a materialelor pentru baterii sau, în cazul Microsoft, a unui centru de date.

Noua propunere legată de parcul tehnologic taiwanez, care ar putea ajunge la o valoare de până la 20 de miliarde de dolari, depăşind astfel şi investiţia Lumina, ar urma planul anunţat deja de gigantul taiwanez Foxconn, care intenţionează să producă o maşină electrică la Jaworzno, un oraş din regiunea sudică Silezia, cunoscută până acum drept inima muribundă a industriei poloneze a cărbunelui.

 „Când vine vorba despre noile investiţii străine, cred că, în acest moment, calitatea lor contează mai mult pentru mine decât valoarea lor”, a declarat Andrzej Domański, ministrul de finanţe.

 „Foxconn este cu siguranţă un exemplu de investiţie de înaltă calitate, care poate aduce tehnologii avansate în Polonia”, a adăugat oficialul.

Conform acordului iniţial, Polonia ar urma să primească know-how tehnologic şi ar deveni centrul de producţie şi vânzări al Foxconn pentru Uniunea Europeană, în contextul în care furnizorul companiei Apple Inc. intră pe continent cu propriul brand auto.

Dominik Kopiński, consilier senior la Institutul Economic Polonez din Varşovia, numeşte acest tip de proiect o investiţie de tip „Polonia 2.0”. Este genul de investiţie care ar putea ajuta ţara să se desprindă de statutul de simplu hub pentru fabrici de asamblare deţinute de companii străine, a explicat el.

„Noile investiţii de înaltă calitate, de acest tip, au potenţialul de a deveni motorul economiei poloneze în deceniile următoare”, a spus Kopiński.

Polonia găzduieşte deja cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa, iar acum ţara îşi doreşte să extragă şi mai mult din metalele considerate esenţiale pentru producţia centrelor de date folosite în inteligenţa artificială şi pentru fabricarea vehiculelor electrice. Jordan Pandoff, directorul general al Lumina, a declarat că aprovizionarea cu aceste metale a devenit tot mai critică pentru Europa, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al barierelor comerciale. Dacă zăcămintele nou descoperite vor fi dezvoltate, acestea ar putea consolida creşterea industrială şi securitatea energetică a ţării, a spus el, la evenimentul organizat împreună cu premierul Tusk, la Varşovia.

Pentru ca investiţia să devină viabilă, Lumina are nevoie, în continuare, de o licenţă de exploatare minieră, un proces care ar putea dura aproximativ cinci ani. Compania a precizat, de asemenea, că are nevoie de o reducere a taxei aplicate pe cupru, un aspect pe care guvernul va trebui să îl clarifice într-un moment în care deficitul bugetar al ţării se află la un nivel record.

La nivel local, în Nowa Sól, beneficiile economice ar fi uriaşe. Suma implicată în proiect este aproape egală cu 30% din PIB-ul regiunii Lubuskie, din care face parte oraşul. Lumina a vorbit despre crearea a 6.000 de noi locuri de muncă într-un oraş cu 36.000 de locuitori, în timp ce numărul afacerilor din zonă ar putea ajunge la 40.000, potrivit lui Mariusz Stokłosa, administratorul districtului Nowa Sól.

„Sper că principalul efect pe care investiţia îl va avea asupra regiunii este că îi va opri pe oameni să mai plece.  Nu vreau să spun că vor crea aici un alt Silicon Valley, dar ar putea deschide noi posibilităţi pentru generaţiile următoare” a adăugat el.