Criza din Orientul Mijlociu şi investiţiile uriaşe în AI redau suflul giganţilor industriali germani, dar pentru cât timp?
O adevărată gură de aer proaspăt. Deşi conflictul din Orientul Mijlociu a dus la scumpirea dramatică a carburanţilor în Europa, acesta a oferit şi un răgaz binevenit giganţilor din industria chimică germană. Închiderea Strâmtorii Ormuz a paralizat concurenţa chinezească, care depindea în mare măsură de petrolul din Golf, şi a creat blocaje în lanţul de aprovizionare, în special în afara Europei, notează Les Echos.
O adevărată gură de aer proaspăt. Deşi conflictul din Orientul Mijlociu a dus la scumpirea dramatică a carburanţilor în Europa, acesta a oferit şi un răgaz binevenit giganţilor din industria chimică germană. Închiderea Strâmtorii Ormuz a paralizat concurenţa chinezească, care depindea în mare măsură de petrolul din Golf, şi a creat blocaje în lanţul de aprovizionare, în special în afara Europei, notează Les Echos.
Grupul BASF, cu sediul în Ludwigshafen, a beneficiat enorm de pe urma acestei situaţii, transferând creşteri semnificative de preţuri. Profitul său operaţional ajustat a crescut cu 54% în al II-lea trimestru, ajungând la 2,4 miliarde de euro.
Aceeaşi tendinţă este observată şi în cazul altei companii din sector, Evonik, care a înregistrat o creştere de 24% a profiturilor, în timp ce Lanxess şi Wacker Chemie au anunţat ambele o creştere de 7% a veniturilor. „În acest context de incertitudine pronunţată, am putut înregistra simultan atât o creştere a volumelor, cât şi a preţurilor“, a explicat Matthias Zachert, preşedinte al consiliului de administraţie al Lanxess, cu ocazia prezentării rezultatelor trimestriale ale grupului.
În condiţii de nesiguranţă majoră, companiile industriale europene au preferat să se aprovizioneze de pe continent şi să-şi refacă stocurile prin achiziţii în avans.
Drept rezultat, companiile din sectorul chimic BASF, Lanxess şi Evonik şi-au revizuit toate în sus previziunile de profituri pentru 2026. BASF, liderul mondial din sector, pariază pe un rezultat operaţional înaintea elementelor excepţionale cu 10% mai mare decât estimase anterior. Şi pentru grupul Bayer al II-lea trimestru s-a dovedit a fi destul de mulţumitor. Deşi impulsionaţi de conflictul din Orientul Mijlociu, giganţii germani din sectorul chimiei ţin să sublinieze aspectul pur conjunctural al situaţiei.
„Nu este vorba decât despre o acalmie, şi nu de o inversare a tendinţei“, a explicat Christian Kullmann, preşedinte al Federaţiei companiilor din sectorul chimiei-farmaciei (VCI).
Confruntaţi cu preţuri la energie structural mai ridicate de la izbucnirea războiului din Ucraina, giganţii germani din sectorul chimic continuă totuşi să-şi reducă din costuri.
BASF şi-a redus personalul sub pragul de 30.000 de salariaţi la fabrica sa istorică din Ludwigshafen, cel mai scăzut niel din 1954. La sfârşitul lunii iunie, Evonik a anunţat eliminarea a 3.200 de poziţii suplimentare în perioada 2027-sfârşitul anului 2029, dintre care 2.150 în Germania.
Sectorul este de asemenea cu ochii pe situaţia de pe Rin. Grupurile din cadrul acestuia sunt îngrijorate cu privire la ce se va întâmpla în săptămânile următoare şi la o întrerupere parţială a navigaţiei.
Celălalt motor de creştere pentru industria grea este inteligenţa artificială. Toţi jucătorii mari din industrie care au legătură directă sau indirectă cu construcţia şi alimentarea cu energie a centrelor de date au beneficiat de pe urma investiţiilor de sute de miliarde de euro realizate de Microsoft, Amazon şi Google.
Siemens a raportat o creştere de 15% a profitului net pe trimestrul al treilea, la 2,6 miliarde de euro, şi un număr record de comenzi primte în valoare de aproape 28 miliarde (plus 14%). Conglomeratul şi-a majorat previziunile de câştig pe acţiune pentru a doua oară în acest an.
Acelaşi model este valabil şi pentru fosta divizie Siemens Energy, care furnizează turbine cu gaz şi construieşte reţele electrice. În trimestrul încheiat în iunie, compania a înregistrat o creştere a veniturilor cu 18,5%, atingând un nivel record pentru grup. Cu un portofoliu de comenzi ce depăşeşte 160 miliarde de euro, preţul acţiunilor Siemens Energy a crescut cu 60% în ultimul an, compania ajungând la o capitalizare de piaţă de 133 miliarde de euro.
Cu o prezenţă solidă în SUA, grupul german de construcţii Hochtief a consemnat o creştere a preţului acţiunilor sale de aproape 120% în doar un an, până la o evaluare de aproape 35 miliarde de euro.
Desigur, nu totul este roz. Concurenţa chineză continuă să erodeze creştere companiilor germane din sectoarele oţelului şi maşini-uneltelor. Acestea din urmă, care au un milion de angajaţi în Germania, prognozează acum stagnarea vânzărilor în acest an, în locul creşterii de 1% anticipată iniţial.
Cu toate acestea, situaţia îmbunătăţită din anumite sectoare ale industriei grele a contribuit fără îndoială la redresarea încrederii mediului de afaceri din Germania în ultimele luni.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro











