Leadershipul autentic nu mai înseamnă doar experienţă acumulată în ani de carieră, ci şi capacitatea de a interpreta rapid contextul, de a gândi critic şi de a transforma datele în direcţie strategică. Pentru liderii care au atins un prag de maturitate profesională, dar simt nevoia unui salt de impact şi viziune, un program de EMBA devine mai mult decât o validare academică - nu mai este doar un upgrade educaţional, ci o veritabilă infrastructură de reconstrucţie a modului în care înţeleg, gândesc şi acţionează în business. Cine-i învaţă pe premianţii clasei de business să devină buni lideri?

Ce înseamnă cu adevărat să fii pregătit pentru viitorul afacerilor? Pentru unii lideri, răspunsul nu mai stă în titulaturi sau KPI-uri, ci în capacitatea de a decodifica schimbarea, de a opera cu incertitudinea şi de a construi strategii în timp real. Tranziţia de la manager performant la lider cu viziune cere mai mult decât experienţă şi intuiţie. Presupune o expunere intenţionată la idei, contexte şi oameni care provoacă. Programele de tip Executive MBA devin astfel laboratoare de gândire strategică, unde viitorii „decidenţi ai pieţei” sunt puşi în faţa celor mai dificile întrebări – şi încurajaţi să caute răspunsuri care chiar contează.

Un Executive MBA nu este doar o diplomă bifată într-un CV ambiţios. Este o experienţă de învăţare intensă, un catalizator de carieră şi un instrument de conectare cu o reţea valoroasă de lideri din regiune şi din lume, spune Phillip Nell, directorul academic al WU Executive MBA Bucharest, program oferit de WU Vienna University of Economics and Business. „De ce ar trebui studenţii să aleagă programul nostru de MBA? Pentru că este o investiţie fantastică în cariera lor, dar mai ales pentru că programul ocupă o poziţie unică. Nu este doar despre a obţine o diplomă – poţi obţine o diplomă cu mai puţini bani în altă parte. Este vorba despre experienţa de învăţare cu profesori internaţionali, cu profesori care au experienţă practică, este efectul de cohortă, care la noi este diferit faţă de multe alte programe“, a spus el în cadrul unui eveniment organizat de şcoala de business la Viena. El adaugă că sunt şi cazuri în care le recomandă celor interesaţi şi alte programe de executive MBA în cazul în care programul din Bucureşti nu este potrivit pentru ei. „În fiecare an vorbesc cu persoane interesate şi, în cele din urmă, decidem împreună că poate Executive MBA-ul din Bucureşti nu este cel mai potrivit program pentru ei – pentru că, de exemplu, sunt foarte interesaţi de finanţe – şi atunci le recomand programul de finanţe din Viena. Poate că acela este mai bun pentru ei, pentru că include mai multă finanţare, are o cohortă internaţională, oferă mai multe conexiuni cu Londra şi Frankfurt. Este vorba despre potrivirea cu ceea ce îşi doresc oamenii. Şi, desigur, partea de AI joacă un rol important“, a explicat Phillip Nell.

WU Executive MBA Bucharest este singurul program din portofoliul universităţii vieneze dedicat clar regiunii din care face parte România. „Acesta este un program foarte special pentru WU. Nu este doar un program desfăşurat într-o altă ţară, ci este special şi pentru că este singurul program clar axat pe această regiune. De ce este atât de succes şi atractiv pentru candidaţi? Pentru că oferim o combinaţie interesantă de caracteristici, este foarte diferit faţă de multe alte programe. Primul lucru important este că are un nivel de calitate de top – avem mulţi profesori din şcoli de business din Europa, dar şi din instituţii de top precum University of South Carolina, care este numărul unu în SUA pentru afaceri internaţionale, de exemplu“, spune Phillip Nell.

Participanţii sunt în mare parte din România, dar şi din Bulgaria, Republica Moldova, Serbia sau Ungaria. „Avem mulţi absolvenţi care ulterior urmează cariere internaţionale, alumni de succes, care au ajuns în Luxemburg, Zürich, în poziţii de top. Dar sunt şi cei care spun că ei vor să rămână în România, pentru că oferă multe oportunităţi, acolo este familia lor, şi atunci rămân. Cred că tocmai această combinaţie – de conţinut, profesori, locaţie, reţea – face ca programul să fie special. De aceea avem aproape exclusiv români în program, plus câţiva bulgari, câţiva moldoveni, poate un sârb, un maghiar, dar, în esenţă, este foarte orientat spre regiune.“

Pe primul loc în clasamentul industriilor din care vin studenţii români ai programului de EMBA organizat de WU Executive Academy în Bucureşti este sectorul de finanţe - asigurări, cu o pondere de 23% în rândul studenţilor din ultimele trei cohorte, urmat de IT&C, cu 21% dintre ei, şi de industrie/producţie, cu 9% dintre studenţi, după cum arată datele de la WU Executive Academy.

În medie, studenţii din ultimele trei promoţii ale Executive MBA Bucharest aveau 15 ani de experienţă de muncă, dintre care şapte ani de experienţă în poziţii de management. În total, 58% dintre studenţii din perioada menţionată ocupau poziţii de middle management, 22% dintre ei erau în poziţii de top management, 12% erau în funcţii de entry-level management, 5% erau antreprenori, iar 3% nu aveau angajaţi în responsabilitate. „În rândul studenţilor actuali avem aceeaşi diversitate ca întot-deauna. Avem întotdeauna câţiva din sectorul bancar, câţiva din energie, mereu sunt şi oameni din IT – nu e nicio surpriză din acest punct de vedere. Mi se pare că proiectele antreprenoriale sunt de o calitate mai bună decât în trecut. Presupun că acest lucru se datorează şi faptului că îi pregătim mai bine, în diverse moduri. Asta şi datorită inteligenţei artificiale – acum putem folosi AI în foarte multe feluri“, detaliază reprezentantul şcolii de business.

Inteligenţa artificială devine tot mai prezentă în sala de curs, iar WU Executive Academy încurajează utilizarea ei. Nu ca o modă, ci ca un instrument real de învăţare personalizată. „Îi încurajez pe toţi profesorii, din toate domeniile, să includă mici elemente bazate pe AI. Cred că acest lucru va avea un impact semnificativ asupra învăţării şi predării. Pe termen lung – nu neapărat imediat, dar în viitor – mă aştept să avem mult mai multă personalizare şi conţinut mai captivant“, susţine Philip Nell.

Unul dintre profesorii de la WU Executive Academy este Martina Ernst, fost şef al departamentului de resurse umane la Erste Bank şi fondatoare a două companii de consultanţă salarială şi de carieră, precum şi director academic la WU Executive Academy. În plus, ea este implicată şi în reţeaua de femei lider a WU, o iniţiativă fondată în urmă cu câţiva ani, care între timp a tot crescut. Această reţea a făcut un studiu pe care l-a legat de motivul pentru care femeile aflate în poziţii executive nu îşi urmează carierele în modul în care ar putea. „Am descoperit că există trei teme principale care reprezintă adevărate bariere pentru avansarea femeilor în carieră. Una dintre ele ţine de organizaţie – efectul plafonului de sticlă (glass ceiling). Dar ceea ce este, în opinia mea, chiar mai important de luat în considerare este efectul prăpastiei de sticlă (glass cliff). Acesta este un termen introdus în 2005 de cercetători britanici şi confirmat în 2014 de cercetători americani. Cei din Marea Britanie au analizat companiile din indicele FTSE 100, iar cei din SUA, companiile din Fortune 500, şi ambele studii au arătat că femeile aveau şanse mai mari să fie numite CEO sau membri ai consiliului de administraţie atunci când compania se afla în criză chiar înainte de numirea lor. De ce? Pentru că fie erau folosite ca ţapi ispăşitori, fie se considera că femeile sunt mai dispuse să negocieze concedieri dure. Acesta este un fenomen studiat în cercetare – iar întrebarea este: ce înseamnă asta pentru femei?”, a detaliat Martina Ernst. Un alt aspect subliniat de ea este că femeile în mod normal tind să aibă şi o sarcină mentală mai mare. „Se gândesc la tot ce trebuie făcut, chiar dacă soţul poate face 50% din cotă. Asta este ceea ce 80% dintre femei raportează, aşa că trebuie să existe o logică.”

Viziune globală asupra programelor de educaţie pentru executivi. Într-o lume în care incertitudinea a devenit normă – de la geopolitică volatilă la inovaţii tehnologice care rescriu regulile jocului – liderii de business nu mai pot miza pe ce au învăţat acum un deceniu. Adaptabilitatea şi învăţarea continuă sunt noile valute ale performanţei executive, spune profesorul Bodo B. Schlegelmilch, decan al WU Executive Academy şi director academic al programului Global Executive MBA de la WU Viena. „În esenţă, într-o lume foarte turbulentă şi incertă, în care te trezeşti dimineaţa şi afli că Trump a mai făcut ceva şi te întrebi «ce urmează?», mai e ceva ce putem prezice? Chiar şi tarifele comerciale «ireversibile» sunt anunţate brusc. Trăim într-o perioadă de incertitudine profundă. Şi întrebarea este: cum faci faţă acestei situaţii ca manager? Există două forţe: pe de o parte eşti atras într-o reacţie continuă – trebuie să răspunzi mereu la lucruri noi. Pe de altă parte există şi nevoia de a face un pas înapoi şi de a încerca să vezi cum poţi reacţiona într-un mod mai strategic şi să transformi aceste schimbări în avantaje pentru tine. Aici intervine învăţarea continuă”, a spus Bodo B. Schlegelmilch în cadrul unui eveniment cu presa organizat la Viena.

În viziunea sa, turbulenţele nu vin doar din politica internaţională, ci şi dinspre zona tehnologică: inteligenţa artificială, digitalizarea şi automatizarea modelelor de afaceri obligă liderii să-şi reevalueze constant cunoştinţele. „Mediul turbulent nu e doar unul geopolitic, ci şi unul tehnologic. Din acest punct de vedere, tehnologia, inteligenţa artificială şi alte influenţe similare evoluează foarte rapid. Şi pentru orice manager care spune „am făcut o facultate acum 20 sau 30 sau 10 ani şi nu am mai făcut nimic de atunci”, această abordare pur şi simplu nu mai funcţionează. Trebuie să intri într-un mod de învăţare continuă, iar cel mai bine te serveşte un MBA, din punctul meu de vedere. Pentru că diploma de MBA rămâne în continuare cea mai importantă diplomă de business pe care o poţi obţine”, a punctat el.

De ce un Executive MBA? Potrivit profesorului Schlegelmilch, MBA-ul nu oferă doar recunoaştere internaţională, ci şi un cadru riguros care pregăteşte liderii pentru complexitatea lumii de azi. Potrivit decanului WU Viena, „Dacă vrei o diplomă în afaceri, există multe opţiuni bune, dar MBA-ul are în continuare o valoare proprie, o recunoaştere internaţională – este într-adevăr o marcă a unui manager de calitate. (…) De ce ar putea fi o alegere bună pentru oamenii din România să vină să studieze la noi? Ei bine, nu doar că ar putea fi, este o alegere bună. Practic, putem privi lucrurile din mai multe unghiuri. Primul este de ce să faci un MBA? La nivel general, de ce să alegi un program MBA în primul rând, în loc să faci cursuri scurte sau diverse module separate? Al doilea nivel este: cum alegi programul de MBA şi cum îţi structurezi căutarea?”, a concluzionat Bodo B. Schlegelmilch.

Motivele care stau în spatele alegerii unui EMBA. Tot mai mulţi executivi din IT, banking, cybersecurity sau educaţie aleg să-şi reconfigureze parcursul profesional printr-un program de tip EMBA. Motivele? De la nevoia de a înţelege mai bine dinamica afacerilor, la dorinţa de a deveni lideri autentici sau antreprenori cu viziune. Iar pentru unii, decizia vine chiar într-un moment-cheie al carierei.

Gabriel Cusu, cybersecurity manager la SLO Cybertech, a făcut tranziţia de la corporaţie – cu experienţe în companii precum Dell şi Ericsson – la antreprenoriat. În acest context, un Executive MBA a devenit o alegere firească. „Pentru mine e simplu, am zis să fac un EMBA ca să se lege oricum de ce background am. Am lucrat la Dell, anterior la Ericsson şi m-am decis la final de 2022 să merg pe cont propriu, să-mi deschid o firmă. În ianuarie 2023 am trimis primul contract; să fac un program de cybersecurity într-o companie mare industrială din Luxemburg. MBA a venit oarecum organic, pentru că în iunie când s-a făcut selecţia, voiam să mă gândesc ce fac: dacă rămân pe calea asta, îmi dezvolt businessul, cum merg mai departe. Am făcut programul de executive MBA tocmai ca să îmi dau o direcţie de viitor, să văd ce aş putea să fac“, a spus el în cadrul întâlnirii cu presa organizată la Viena de WU Executive Academy.

Investiţia – plătită din firma proprie – s-a dovedit valoroasă. Astăzi, Gabriel Cusu este convins că a ales drumul potrivit. După absolvire, concluzia a fost clară, să aleagă drumul antreprenorial a fost o decizie bună. „Acum, după ce am terminat, mi-am dat seama că îmi place mediul antreprenorial şi aş vrea să-mi dezvolt businessul mai mult, dar depinde foarte mult şi de situaţia economică, să vedem ce se va întâmpla; în IT, după cum s-a văzut, nu e stabilitatea pe care o aveam înainte. Dacă înainte veneau doi-trei recruiteri pe săptămână, propuneau contracte, diferite proiecte. Acum să ştim cu toţii situaţia din piaţă. E greu să estimezi ce urmează, dar ştiu că-mi place foarte mult antreprenoriatul“, a concluzionat Cusu.

Pentru Mihail Muşat, business line director la Zitec, motivaţia principală a fost creşterea profesională şi dorinţa de a-şi rafina competenţele manageriale. „La mine alt motiv a fost legat partea internaţională. Lucrez în prezent la Zitec şi după experienţa mixtă în zona de educaţie nonformală, adică am avut ani de trainer şi apoi ani în care făceam project management, management în IT, am ajuns la Zitec unde rolul este un fel de mini- CEO. Organizaţia e împărţită între nişte linii de business şi fiecare linie de business are propriul buget, propriii oameni, efectiv este un alt business“, a mai spus el. Cea mai mare valoare? Capacitatea de a vedea imaginea de ansamblu. „Pentru mine a fost o trecere foarte bruscă de la zona de project management, training şi director operaţional la a avea drept responsabilitate creşterea unui business şi mi s-a părut că acum este momentul ideal să fac un MBA. Chiar în noiembrie-decembrie am făcut tranziţia către un alt rol de business line director, în care practic cifra de afaceri este de vreo cinci-şase ori mai mare decât ce aveam înainte. Mi-am dat seama în procesul de tranziţie cât de mult mi-a folosit experienţa de MBA, pentru că am ştiut să fac zoom in şi zoom out. Mă uitam la nişte detalii, acum mă întorceam la cifre, cum influenţează cifra de afaceri, cum influenţează marja brută, cum influenţează marja netă, cum ne influenţează efortul de vânzări, cum ne influenţează zona de marketing. Aici mi se pare că este cel mai mare câştig pe care îl am deja, chiar dacă nu se traduce poate într-un Return on Investment (ROI) momentan“, a completat el.

Pentru viitor, îşi doreşte un rol de CEO într-o companie medie. „După acest MBA, ceea ce îmi doresc în continuare, în principiu, este să fac tranziţia către un rol de CEO într-o organizaţie mică, de până în 100 de oameni. Este o preferinţă personală a mea, vreau să mă ştiu cât mai aproape de organizaţie şi nu mă regăsesc în culturi în care sunt multe sute sau mii de angajaţi. Nu trebuie să fie neapărat în România organizaţia“, a completat Mihail Muşat.

Gabriel Avramescu, chief product and technology officer la start-up-ul Awakeness AI, vine din zona serviciilor şi freelancingului. A simţit însă că are nevoie de o bază solidă de management pentru a putea construi ceva scalabil. „Am lucrat şi lucrez în continuare în partea de servicii. Problema este faptul că nu există scalabilitate. Apoi am lucrat destul de mult freelancing, dar fără experienţă de management, am avut firmă, dar una e să ai o firmă şi alta este să ai idee de cum funcţionează o organizaţie mai mare. Mi-am dorit să fac programul de executive MBA ca să înţeleg mai bine asta“.

În paralel cu studiile, a lansat un start-up cu o soluţie de cybersecurity cu aplicabilitate în cel puţin 20 de industrii – de la bănci şi pharma, la telecom şi transporturi. „Am pornit un start-up împreună cu un partener şi mi-am dat seama că am nevoie de foarte multe cunoştinţe. Până acum am finanţat din buzunar şi MBA, şi start-up-ul. Acum căutăm finanţare ca să putem să accelerăm un pic. (…) Există potenţial de mers cu soluţii de siguranţă cibernetică în 20 de industrii, de la industria bancară, farma, telecomunicaţii, energie, transporturi.“

Daniel Nanu, regional director în cadrul BCR - Erste Bank, nu a ales programul EMBA pentru o promovare directă, ci din dorinţa de a înţelege mai bine lumea de business. „Eu am vrut să fac acest program de EMBA nu neapărat pentru a promova la job, asta poate să fie o consecinţă. Am făcut anterior un alt program de dezvoltare în Barcelona în care pur şi simplu am înţeles cât de mare e lumea şi nu numai cât de mic sunt eu, dar cât de puţin acces la informaţii am avut până acum. Am crescut ştiind că nu am toată imaginea şi încercând sau să fur informaţii de la cei pe care îi vedeam că sunt mai competenţi în anumite domenii. Dar asta nu e nici uşor şi nici recomandabil întotdeauna să faci. Partea asta de pregătire nu e foarte bine dezvoltată în mediul corporatist“, a povestit el.

Ce i-a oferit concret programul de EMBA? O imagine de 360 de grade. „Primul avantaj al acestui EMBA este că îţi dă imaginea de 360 de grade. Nimic nu-ţi dă imaginea 360, pentru că tu nu poţi să lucrezi într-o corporaţie în toate departamentele ei şi atunci e foarte greu să ai toate perspectivele. Acest tablou este foarte valoros, dacă vrei să lucrezi
într-un mediu de business sau dacă vrei să-ţi deschizi o afacere. Al doilea lucru este partea de networking, pur şi simplu e o amplificare, ne cunoaş­tem, ne înţelegem, este o comunitate. Al treilea avantaj este că îţi dai seama că, pe cât înveţi mai mult, cu atât ştii mai puţin, ceea ce un paradox. Dar chiar îţi dai seama că ai atât de multe lucruri de învăţat, că lumea e atât de mare şi de complexă şi faptul că ai şansă să treci printr-un program ca acesta, mie mi se pare extraordinar şi se dezvoltă şi un simţ al încrederii în tine“,  a concluzionat Daniel Nanu.

WU Executive MBA Bucharest, programul urmat de cei patru executivi, este activ în România de peste 15 ani şi are o reţea de peste 450 de alumni. În 16 luni, participanţii parcurg 14 module care acoperă domenii esenţiale precum strategie, marketing, leadership, globalizare, negociere sau IT management.

Cursanţii provin din industrii diverse – de la IT şi banking, la construcţii, energie, pharma sau FMCG. Au o medie de 39 de ani, cu 15 ani de experienţă profesională, dintre care opt ani în poziţii de conducere. În plus, ponderea femeilor a crescut considerabil: dacă în urmă cu un deceniu reprezentau 17% din cohortă, astăzi ajung la 50% în cea mai recentă serie. Costul programului este de 42.000 de euro – o investiţie semnificativă, dar care, pentru cei care îşi doresc mai mult de la carieră sau de la propriul business, se dovedeşte a fi una care schimbă regulile jocului.