Greg Fleming, directorul general al Rockefeller Capital Management, firma cu rădăcini în averea familiei Rockefeller şi care administrează peste 200 de miliarde de dolari pentru unele dintre cele mai bogate familii din Statele Unite, a lansat un avertisment ferm privind traiectoria fiscală americană.

Într-un interviu acordat Bloomberg Wealth, Fleming a declarat că datoria publică a SUA, care se apropie de 40.000 de miliarde de dolari, reprezintă principala sa îngrijorare pentru economia americană, într-un moment în care dobânzile plătite de guvernul federal depăşesc deja cheltuielile pentru apărare.

„Este o sumă fantastică de bani împrumutaţi, chiar şi pentru o economie atât de robustă şi de mare”, a spus Fleming, referindu-se la nivelul datoriei naţionale.

Cifrele susţin îngrijorarea specialistului. Datoria publică a depăşit pragul de 39.000 de miliarde de dolari la jumătatea lunii martie, iar dobânzile plătite de statul american vor depăşi 1.000 de miliarde de dolari în 2026, aproape triplu faţă de cele 345 de miliarde de dolari plătite în 2020, la debutul pandemiei.

În aprilie, datoria publică depăşit, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, pragul de 100% din PIB. Practic, statul american datorează acum mai mult decât produce economia SUA într-un an întreg.

Economista Jessica Riedl, de la Brookings, estimează că acest raport ar putea urca la 137% în următorul deceniu, un nivel care ar depăşi vârful postbelic al datoriei şi, spre deosebire de acel vârf temporar generat de război, ar rămâne ridicat pe termen nedefinit.

Fleming a mai spus că deficitele bugetare anuale, situate între 5% şi 7% din PIB, nu par să se lovească de nicio presiune politică pentru a fi reduse.

El a legat această situaţie de provocările cu care trebuie să se confrunte Kevin Warsh, noul şef al Fed, care trebuie să gestioneze simultan o adopţie accelerată a inteligenţei artificiale, un potenţial şoc energetic şi un deficit fiscal care, în cuvintele sale, ar putea „pune clar presiune pe dobânzi”.

Deşi la finalul anului 2025 sugerase că inteligenţa artificială ar putea ajuta economia americană să crească suficient pentru a atenua povara datoriei, Fleming şi-a nuanţat ulterior poziţia, plasând AI drept doar unul dintre factorii aflaţi în competiţie cu şocul energetic şi cheltuielile necontrolate, nu o soluţie de sine stătătoare.

O analiză a Fed St. Louis, realizată pe rezultatele financiare a aproape 500.000 de companii, a arătat o creştere puternică a menţiunilor legate de productivitatea generată de AI, dar un impact aproape inexistent în datele macroeconomice.

Avertismentul lui Fleming nu este unul nou. Încă din octombrie 2023, acesta avertiza că situaţia datoriei americane este „cu siguranţă îngrijorătoare”, estimând că plăţile de dobânzi vor depăşi cheltuielile militare până în 2027.

Pragul respectiv a fost atins mai devreme decât anticipase, devenind o caracteristică permanentă a bugetului federal încă din 2024. La acea vreme, el semnala deficite de aproximativ 8% din PIB, în absenţa oricărei recesiuni, drept o situaţie istoric neobişnuită.

Îngrijorarea sa reflectă o tendinţă mai amplă în rândul consultanţilor financiari. Un sondaj din 2024 arată că 48% dintre aceştia clasează datoria naţională drept cea mai urgentă problemă de politică publică a Americii, înaintea imigraţiei, politicii fiscale sau conflictelor geopolitice.

„Dacă unul dintre clienţii noştri ar avea ar face cu banii ce face guvernul american, ar fi falit”, a spus un alt consultant financiar citat în acelaşi context.

Fleming nu a anticipat o criză iminentă şi a menţionat că rămâne optimist privind crearea de avere pe termen lung în Statele Unite.

Poziţia sa indică, totuşi, percepţia unui risc structural asociat traiectoriei datoriei publice, cu potenţial de a influenţa dobânzile şi dinamica inflaţiei pentru mai mulţi ani, un risc pe care câştigurile de productivitate aduse de inteligenţa artificială l-ar putea compensa doar parţial.