CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, are un mesaj pentru oricine se teme că inteligenţa artificială îi va lua locul de muncă: tehnologia, de fapt, angajează. Vorbind cu The Wall Street Journal cu câteva ore înainte de publicarea rezultatelor financiare ale Meta pentru trimestrul din iunie, Zuckerberg a declarat că „întreaga activitate din jurul AI nu a creat foarte multe locuri de muncă, deoarece trebuie construită toată această infrastructură”, adăugând că temerile privind disponibilizările în masă „nu s-au materializat în felul în care oamenii se temeau”.

Este o afirmaţie care ridică o întrebare firească, având în vedere că tocmai compania care o face şi-a petrecut anul procedând exact invers. Meta a concediat 8.000 de angajaţi – aproximativ 10% din forţa sa de muncă – în luna mai, în cadrul unei restructurări axate pe AI, a redistribuit alţi 7.000 de angajaţi către iniţiative de inteligenţă artificială şi este pe cale să cheltuiască între 130 şi 145 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI în 2026, aproximativ dublu faţă de anul trecut. Zuckerberg nu greşeşte când spune că AI creează locuri de muncă. Doar că acestea nu sunt cele pe care propria sa companie le-a eliminat.

Locurile de muncă la care se referă Mark Zuckerberg sunt pe şantierele de construcţii, nu în interiorul Meta, Argumentul său se bazează pe extinderea infrastructurii fizice.

Meta operează sau construieşte 32 de centre de date la nivel mondial şi intenţionează să îşi dubleze puterea de calcul la 7 gigawaţi în acest an, apoi să o dubleze din nou, la 14 gigawaţi, în 2027. Instalaţii de o asemenea amploare necesită echipe de constructori, electricieni, ingineri specializaţi în sisteme de răcire şi infrastructură energetică – locuri de muncă ce există exclusiv datorită apetitului inteligenţei artificiale pentru putere de calcul.

Privind imaginea de ansamblu, cifrele sunt şi mai impresionante: cheltuielile cumulate ale marilor companii de tehnologie pentru AI sunt estimate să depăşească 700 de miliarde de dolari în 2026, Alphabet prognozând investiţii de 205 miliarde de dolari, iar Microsoft de aproximativ 175 de miliarde de dolari.

În interiorul Meta, tranziţia către AI nu a semănat deloc cu un boom al angajărilor

Perspectiva din Menlo Park a fost mult mai sumbră. Concedierile din 20 mai au început cu e-mailuri trimise la ora 4 dimineaţa în Singapore şi s-au extins apoi spre Marea Britanie şi Statele Unite. Cel puţin o persoană angajată cu mai puţin de o lună înainte a fost concediată. Colegii au marcat plecările folosind emoji-ul cu salată – un cod intern pentru „salut” – în timp ce birourile au rămas goale după ce departamentul de resurse umane le-a cerut tuturor să lucreze de acasă.

Nemulţumirea exista însă încă dinaintea concedierilor. Peste 1.000 de angajaţi au semnat o petiţie împotriva unui program care înregistrează apăsările de taste, mişcările mouse-ului şi activitatea de pe ecran pentru antrenarea modelelor de inteligenţă artificială ale Meta, fără posibilitatea de a refuza instalarea pe laptopurile de serviciu. Cei transferaţi în noua divizie Applied AI and Engineering au fost informaţi în scris că participarea la proiect nu era opţională.

Wall Street îi pune lui Zuckerberg propria versiune a întrebării despre locurile de muncă

Investitorii vor, între timp, să afle ce rezultate justifică toate aceste investiţii. Fluxul de numerar liber al Meta în trimestrul al doilea s-a prăbuşit cu 91%, până la 784 de milioane de dolari – cel mai redus nivel de la sfârşitul lui 2022 –, iar acţiunile companiei au scăzut cu 10% în tranzacţiile de după închiderea bursei, în pofida faptului că veniturile au crescut cu 28%, ajungând la 60,8 miliarde de dolari.

Mesajul lui Zuckerberg către analişti a fost că însăşi capacitatea de calcul devine un produs. Meta primeşte deja oferte pentru a închiria această capacitate „la un preţ semnificativ mai mare” decât costul investiţiei şi, potrivit informaţiilor apărute în piaţă, poartă discuţii preliminare cu Anthropic. Totuşi, Zuckerberg a respins ideea de a monetiza rapid această infrastructură, afirmând că ar fi „o prostie” să vândă puterea de calcul pentru câştiguri pe termen scurt, câtă vreme compania are nevoie de ea pentru a-şi antrena modelele şi pentru a dezvolta agenţii de inteligenţă artificială pe care mizează. „Convingerea mea este că cei care investesc în această direcţie vor fi recompensaţi”, a spus el.

În realitate, ambele afirmaţii ale lui Zuckerberg pot fi adevărate în acelaşi timp. Inteligenţa artificială creează locuri de muncă – pe şantierele din Louisiana, în construcţia de staţii electrice şi în dezvoltarea infrastructurii energetice necesare centrelor de date. Ceea ce omite însă această perspectivă optimistă este cine suportă costul tranziţiei: cei 8.000 de angajaţi ale căror locuri de muncă au finanţat această expansiune şi care au aflat printr-un e-mail, înainte de răsăritul soarelui, că au fost concediaţi. Poate că temerile privind impactul AI asupra locurilor de muncă nu s-au materializat exact aşa cum anticipau oamenii. Pentru unii, însă, realitatea s-a dovedit chiar mai dură.