Cel mai „periculos” job de birou: Din sistemul bancar au dispărut mii de angajaţi şi sute de sucursale

Postat la 05 septembrie 2019 5968 afişări

Cel mai „periculos” job de birou: Din sistemul bancar au dispărut mii de angajaţi şi sute de sucursale
Cel mai „periculos” job de birou: Din sistemul bancar au dispărut...
Restructurarea sistemului bancar este în derulare în România, astfel că băncile care activează pe piaţa locală au ajuns să aibă la sfârşitul primului trimestru din acest an 53.754 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 4.350.
 
Între primul trimestru al anului trecut şi primul trimestru al anului curent, 1.945 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 208 sucursale şi agenţii bancare au fost închise, potrivit datelor transmise de Banca Naţională la solicitarea ZF. Ritmul restructurării s-a intensificat faţă de 2017 atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, cât şi în privinţa reţelei teritoriale a băncilor. Comparativ, în 2017 un număr de 202 sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 352 de salariaţi au plecat din sistem. Iar pe parcursul anului 2016, restructurarea a vizat 149 de sucursale şi agenţii bancare şi 532 de salariaţi.
 
Gyula Fatér, care are peste 27 de ani de experienţă internaţională în managementul bancar, perioadă în care a condus start-up-uri şi bănci de top din Europa Centrală şi de Est, observă, referindu-se la regiunea în care ne aflăm, că intermedierea financiară şi gradul de bancarizare în societăţile fost comuniste evoluează într-un ritm inegal. Astfel, într-un 2019 asaltat de open banking şi ghişee care încap într-un ecran de Android sau iOS, mulţi români au nevoie de contact uman. 
 
Pe de altă parte, datele BNR arată că una din patru comune din România nu are un bancomat. În mediul rural există 1.045 de 
ATM-uri, instalate în 695 de comune. Oamenii din celelalte 2.166 de comune nu au acces la bancomat în localitatea lor. Mulţi dintre aceşti oameni au nevoie de contactul cu un bancher pentru a putea avea încredere să îşi plaseze banii în conturi sau pentru a apela la alte produse şi servicii.
 
Mai mult, nivelul intermedierii financiare a scăzut de la un nivel record de peste 40% în 2008 la doar 26% în prezent, ceea ce arată că o parte din România are încă nevoie de sucursale bancare şi de contact uman, poate „mai mult ca niciodată” în unele locuri, după cum spune şeful OTP Bank. 
 
„Putem spune că vom deschide mai multe sucursale. Nu spun că ne dublăm numărul de sucursale, dar vom face mai multe schimbări, precum modificarea dimensiunii sucursalelor. Vom angaja experţi şi consultanţi în sucursalele unde avem loc şi selectiv vom mai deschide sucursale bancare. Nu cred că au nevoie de mai puţină grijă şi atenţie decât aveau înainte”, spune Fatér.
 
CEO-ul spune că banca ţine pasul cu trendurile digitale, totuşi, şi chiar anunţă în premieră că şi banca ungară se pregăteşte pentru lansarea serviciului Apple Pay.  „Lucrăm şi noi la Apple Pay şi facem toate aceste investiţii care ţin de digitalizare, lucrăm la aplicaţia de mobile, lucrăm la soluţii complet digitale, dar noi spunem că este o abordare greşită să închidem acum sucursale. Pentru a fi mai exact, cred că trecem exact prin ce s-a întâmplat în SUA în 1969. Când au apărut primele ATM-uri, companiile de consultanţă spuneau că în cinci ani nu vor mai exista casieri. Suntem 50 de ani mai târziu şi încă există casieri”, explică el.
 
Mai mult decât atât, bancherul susţine că subsidiara locală este conectată la laboratorul de soluţii de la Budapesta, care explorează prin programe companii start-up şi tehnologii de tip big data, customer experience sau open banking.
 
„Vreau să subliniez că este importantă digitalizarea, dar ce văd în pieţe ca România, Ungaria şi alte ţări, chiar şi în Polonia, este că ei pun accent doar pe digitalizare; anumiţi jucători, majoritatea de fapt, uită de relaţia personală cu clientul”, observă bancherul. 
 
Ca parte din strategia pe care a adus-o în bancă şi pe care vrea să o implementeze în perioada următoare, CEO-ul spune că nu poate indica cu exactitate câte sucursale vor deschide, dar o vor face. „Nu pot spune o cifră exactă pentru că nu avem una exactă. Ce pot spune este că nu vom închide sucursale, şi faţă de competitorii noştri noi spunem că oamenii din sucursale nu trebuie înlocuiţi de maşini, noi vrem să facem opusul. Dacă găsim locaţii bune pentru sucursale, vom deschide”, spune el. 
 
Iar strategia lui Fatér pentru bancă reprezintă momentan un plan gândit pe cinci ani, care trebuie să aducă o cotă dublă de piaţă pentru subsidiara locală a celui mai mare grup bancar cu capital maghiar. În cadrul acestui plan, el vrea să angajeze oameni, dar în principal experţi. 
 
„Avem o echipă în transformare, căutăm experţi, dar şi oameni în sucursale. Vom angaja mai mulţi oameni în sucursale. Toate diviziile pe care le avem acum sunt într-un plan complex care include atât digitalul, cât şi noile sucursale. Elaborăm un plan pentru a ne creşte amprenta la sol şi brand awareness-ul. Dacă vrei să îţi dublezi cota de piaţă, nu te poţi concentra pe un singur lucru”, explică Gyula Fatér. 
 
OTP Bank România era la finele anului 2018 pe locul 9 în sistemul bancar românesc în clasamentul după active, cu o cotă de piaţă de 2,45% şi active de peste 11 miliarde de lei. În prima jumătate a anului, activele băncii au crescut cu 22%, la 12,2 miliarde lei. Ţinta asumată de noul CEO în cadrul planului de cinci ani este de a dubla activele şi numărul de clienţi ai băncii. „Vrem să creştem constant peste nivelul pieţei. Până anul trecut a funcţionat, dar trebuie să continuăm. Pe partea de active şi pe partea de clienţi vrem să menţinem ritmul de creştere şi să le dublăm în următorii cinci ani. Ţintim o cotă de piaţă de 5%“, spune Fater.
 
OTP Bank România a reuşit să înregistreze o creştere semnificativă a profitului în primul semestru (S1) din 2019, depăşind ţinta de profit pentru anul acesta, de 50 milioane de lei, şi îşi propune să reinvestească câştigurile, potrivit planului pe cinci ani. 
 
„Deja am realizat în S1 nivelul pe care îl ţinteam pentru tot anul. Programaserăm să atingem un profit de 50 de milioane lei şi am depăşit în jumătate de an ţinta. Pentru noi este foarte important să avem profit pe care să îl reinvestim în bancă. Nu va fi distribuit pentru dividende, ci ne va ajuta să ne îmbunătăţim serviciile mai departe“, adaugă bancherul. 
 
În ceea ce priveşte pârghiile de care se va folosi noul executiv pentru a creşte dimensiunea băncii în sistemul bancar românesc, acesta propune o abordare bazată pe finanţarea microîntreprinderilor şi a persoanelor fizice, aceeaşi abordare care a contribuit la rezultatul din S1/2019. Pe lângă creşterea organică a băncii, Fater afirmă că rămâne deschis şi la oportunităţile de achiziţii.
 
„Ţintim să ne dublăm cota de piaţă în cinci ani, în principal prin creştere organică. În trecut am încercat să facem achiziţii şi suntem siguri că era achiziţiilor şi fuziunilor din România nu este gata. Sunt prea multe bănci şi îţi trebuie neapărat o cotă de piaţă semnificativă ca să fii profitabil“, crede CEO-ul OTP Bank România.
 
Potrivit datelor financiare furnizate de OTP Bank România, creditarea a crescut cu 17% de la an la an, susţinută de imobiliare, IMM-uri şi o dinamică pozitivă pe segmentul corporate, iar executivul vrea să mizeze în continuare pe aceste segmente pentru a susţine creşterea.
 
„Am crescut atât prin vânzări către persoane fizice, cât şi pe partea de IMM-uri. Creditarea ipotecară a fost excepţional de bună. La fel, aş mai spune că pe segmentul de IMM-uri creditarea a mers foarte bine. Acum vrem să ne concentrăm pe partea micro din IMM-uri, pe antreprenori mici. Nu este uşor. Toată lumea se concentrează pe linia de sus a segmentului. Dacă există o companie mare este mai uşor să mergi după ea decât după 20 de companii medii. Dar noi alegem ultima alternativă, să mergem în schimb după 200 de companii mici. Bineînţeles că antreprenorii mici au nevoie de mai multă grijă şi de aceea costă mai mult, dar noi vrem să mergem după acest segment.“
 
Legat de ceilalţi jucători din piaţă, şeful OTP Bank susţine că peisajul bancar din România trebuie să se schimbe, deoarece mare parte din piaţă este controlată încă de primii jucători, iar într-un mediu unde marjele de profit sunt din ce în ce mai mici, o bancă cu o cotă de piaţă de sub 1% nu poate face profit semnificativ.
 
„O cotă de piaţă de 1% nu este destul. Jucătorii mai mici din piaţă trebuie să iasă din poziţiile lor. Băncile de talie medie trebuie să îşi mărească dimensiunea, nu neapărat cota de piaţă, ci dimensiunea. Sunt din ce în ce mai multe reglementări în piaţă. Vedem în fiecare an 2-3 reglementări noi europene care necesită mai multă atenţie, mai multe investiţii şi care se traduc în oameni noi, şi în noi aplicaţii de urmărit. Deci este nevoie de mai multe active şi de o dimensiune mai mare.“
 
De când au intrat în România cei de la OTP au fost interesaţi de mai multe achiziţii, uitându-se chiar şi la jucători precum BCR, Banca Transilvania, Banca Ţiriac sau Banca Carpatica, însă fără prea mult succes. Singurele achiziţii reuşite au fost în anii 2000, la intrarea în piaţă, achiziţia Robank şi în 2014 tranzacţia prin care a preluat subsidiara locală a portughezilor de la Millennium Bank. Grupul ungar a încercat anul trecut să cumpere Banca Românească, de la grupul elen National Bank of Greece, dar tranzacţia a fost respinsă de BNR, banca românească cu capital elen ajungând în cele din urmă pe mâna EximBank - instituţie bancară controlată de statul român.
 
„Sistemul bancar din România este condus încă de cei mai mari jucători. Nu am comentarii specifice referitoare la subiectul achiziţiei Banca Românească. Nu cred că va schimba semnificativ peisajul bancar românesc. Cel mai important este ca oricine deţine orice jucător din piaţă să se supună aceloraşi reguli. Dacă toată lumea joacă după aceleaşi reguli, cu aceeaşi supervizare, este greu să spui cine este un proprietar bun sau nu. Noi am închis capitolul Banca Românească“, explică şeful OTP Bank România.
 
Pe plan internaţional, grupul OTP continuă achiziţiile, drept urmare, fostul şef al OTP Bank România László Diósi, care a condus banca mai mult de un deceniu, a fost numit de cel mai mare grup bancar din Ungaria la conducerea Mobiasbanca, o nouă subsidiară a ungurilor achiziţionată de la francezii de la Société Générale. Numirea lui László Diósi ca CEO şi preşedinte al Comitetului de Direcţie a fost realizată în luna iulie, potrivit datelor oficiale ale Mobiasbanca.
 
Cine este Gyula Fatér:
 
Între 1992 şi 2000, Gyula Fatér a fost CEO al Europool Investment Fund Management, iar în anul 2000 s-a alăturat Budapest Bank Group în calitate de CEO al Budapest Fund Management, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2014. Între 2006 şi 2009, el a fost responsabil de supravegherea regională a opt ţări, ca manager de capital şi investiţii, iar din 2009 a asigurat şi managementul produselor de retail la Budapest Bank. În ultimii patru ani, Gyula Fatér a fost head of consumer în cadrul aceleiaşi bănci. În urmă cu opt luni a fost adus de grupul OTP pentru a conduce subsidiar

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Am mai scris despre:
refuz,
otp bank,
aplicatie,
industrie

Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro

Cum să devii milionar după patru eşecuri Cum să devii milionar după patru eşecuri

După ce a ratat de patru ori startul în antreprenoriat, Cristian Oneţiu a decis să mai încerce o dată. El a pus bazele celei mai mari companii româneşti din industria de vânzări directe, afacere care i-a adus statutul de milionar. Cel mai recent proiect al său este Scale-Up 1000, o platformă prin intermediul căreia şi-a propus să transmită cunoştinţele sale fondatorilor de start-up-uri şi antreprenorilor din noua generaţie. Cum a ajuns în ipostaza de „profesor de antreprenoriat” după lecţia falimentului?

vezi continuarea
ZF.ro
Atenţie! De astăzi, plăţile cu carduri ”sar în aer”.Schimbări majore pentru posesorii de carduri Atenţie! De astăzi, plăţile cu carduri ”sar în aer”.Schimbări majore pentru posesorii de carduri
O resursă EXTREM de valoroasă, pe care românii o au din plin. A devenit al doilea ”aur negru” al planetei. Este una dintre cele mai CĂUTATE substanţe din lume
ProMotor.ro
Un mare producător auto vine în România. Despre ce este vorba? Un mare producător auto vine în România. Despre ce este vorba?
Un DUSTER cum nu s-a mai văzut. Cel mai popular model al Dacia devine şi mai FIERBINTE
Cât costă un PERMIS AUTO în România anului 2019. Cum funcţionează reţeaua mitei
Descopera.ro
SECRETUL ascuns până acum din Transfăgărăşan, ''drumul dintre nori'', unul dintre cele mai frumoase din România - FOTO SECRETUL ascuns până acum din Transfăgărăşan, ''drumul dintre nori'', unul dintre cele mai frumoase din România - FOTO
Într-o regiune din Africa există un REACTOR nuclear vechi de peste 2 miliarde de ani. Ce se ÎNTÂMPLĂ acolo
O schiţă realizată de da Vinci ULUIEŞTE lumea ştiinţifică. Sunt PRIMELE dovezi scrise - FOTO
Go4it.ro
IPHONE 11 ajunge în ROMÂNIA! Cât trebuie să scoţi din buzunar pentru cel mai performant telefon APPLE IPHONE 11 ajunge în ROMÂNIA! Cât trebuie să scoţi din buzunar pentru cel mai performant telefon APPLE
Huawei livrează telefoane fără ANDROID de la Google. Ce se va întâmpla cu telefonul tău HUAWEI
HUAWEI a lansat MATE 30 PRO, un telefon de peste 1000 de EURO fără GOOGLE
Csid.ro
Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime
Cum poţi ajuta o femeie care este abuzată
HOROSCOP AUGUST 2019: se anunţă noi câştiguri financiare şi multe relaţii pasagere

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.