♦ Aproape în fiecare zi apare un anunţ privind evoluţia unui şantier pentru un parc eolian sau solar ♦ Autorizaţiile din ultimii doi ani, hârtiile, se transformă în utilaje, echipe în teren, tehnologie de ultimă generaţie montată ♦ Potrivit datelor strânse de ZF, în acest moment se lucrează la circa 2.000 MW, circa 1,5 mld. euro, iar 1.400 MW ar putea fi montaţi în total până la finalul acestui an ♦ Acest bilanţ potenţial ar transforma 2025 în cel mai bun an pentru investiţiile în producţia de energie din ultimii 30 de ani.

„Prima turbină a fost instalată la parcul eolian VIFOR al Rezolv din judeţul Buzău, România. Turbina EnVentus Vestas V162 are o înălţime a turnului de 166 de metri şi un diametru al rotorului de 162 de metri. Cu o capacitate de 6,4 MW, aceasta are cea mai mare putere dintre toate turbinele din România“, a anunţat ieri Rezolv Energy, cu gigantul britanic Actis în spate. La finalizare, VIFOR va avea o capacitate de 461 MW şi va fi cel mai mare parc eolian din noul val verde din România. Liderul de capacitate este şi acum Fântânele-Cogealac, de 600 MW, finalizat de cehii de la CEZ în 2012, dar supremaţia îi este deja „ameninţată“ de noi proiecte.

„Construcţiile sunt în desfăşurare la primul nostru parc solar din România“, spun reprezentanţii grupului suedez Ingka Investments, cei care au IKEA în portofoliu. Cei 300 MW ai parcului solar Butimanu (judeţul Dâmboviţa) se alătură celor 171 MW pe care grupul îi deţine local în parcuri eoliene.

„Prinde contur proiectul Green Breeze din judeţul Galaţi. Lucrările sunt în desfăşurare - 8 dintre cele 16 fundaţii ale turbinelor au fost deja turnate. Colegii noştri de la OX2 România şi partenerii lor sunt la zi cu construcţia parcului eolian de 99,2 MW - programat să intre în funcţiune în prima parte a anului 2026. OX2 construieşte şi va opera şi administra proiectul Green Breeze pentru Nala Renewables“, a anunţat acum câteva săptămâni OX2.

Acestea sunt doar câteva dintre anunţurile privind evoluţia unor şantiere majore de parcuri de energie regenerabilă şi ca ele apar zilnic altele.

„Pe zona de proiecte eoliene, din estimările noastre, în acest moment sunt în construcţie circa 600 MW. Se aşteptă demararea construcţiei în următoarele luni la alţi aproximativ 400 MW“, spune Liviu Gavrilă, vicepreşedinte al RWEA – Asociaţia Română pentru Energie Eoliană, head of Energy România. Potrivit acestuia, până la finalul anlui, sunt şanse să fie puşi în funcţiune 400 MW în proiecte de energie eoliană, un salt major faţă de bilanţul de 30 MW în eoliene montaţi în 2024.

Pe partea de energie solară, lucrurile sunt şi mai încinse.

„La începutul anului, erau în construcţie circa 1.600 MW în proiecte de energie solară, din care 400 MW sunt finalizate. Până la finalul anului, estimările noastre arată finalizarea unor proiecte de 1.000 MW“, spun la rândul lor reprezentanţii RPIA (Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România).

Cu acest bilanţ, la care se vor adaua instalaţiile prosumatorilor şi poate finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, anul 2025 devine cel mai bun an privind punerile în funcţiune din ultimii 30 de ani.

Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă (700 MW) în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde şi începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei.

Datele Transelectrica arată că anul trecut s-au pus în funcţiune centrale electrice care totalizează 1.143 MW, cu următoarea structură: 25 MW hidrocarburi, 30 MW eolian, 581 MW fotovoltaic, 53 MW hidro, 330 MW cărbune, 121 MW în baterii de stocare şi respectiv 3 MW biogaz. Aceste cifre nu iau în calcul prosumatorii, dar ele aduc o schimbare de trend majoră în contextul în care „strategia“ României timp de ani de zile a fost să închidă capacităţi fără a pune nimic în loc.

Mai departe, de la nivel oficial, sunt asumate ţinte clare privind producţia de energie.

„Dezvoltăm masiv producţia de energie regenerabilă“, a anunţat Bogdan Ivan, într-o postare pe reţeaua LinkedIn. Potrivit acestuia, România va avea 3.200 MW de energie eoliană şi solară montaţi până la finalul anului 2026. Un alt angajament este modernizarea reţelei de transport şi distribuţie cu peste 6 mld. lei. Potrivit acestuia, până la finalul anului 2026, alţi 250.000 de prosumatori ar trebui conectaţi la sistemul energetic, în contextul în care acum comunitatea prosumatorilor este de 230.000 de prosumatori cu circa 2.700 MW de capacitate instalată.

Accelerarea investiţiilor în producţia de energie verde, dublate de proiecte de stocare, sunt cu atât mai necesare cu cât din 2027 Unitatea 1 de la Cernavodă intră în retehnologizare. România pierde temporar în acel moment 700 MW de capacitate în bandă, esenţială pentru acoperirea consumului, şi trebuie să aibă ce pune în loc.

„Rezultatul? Mai multă energie produsă în România, mai puţine importuri scumpe, preţuri mai mici pentru toţi românii“, şi-a încheiat Bogdan Ivan angajamentul privind dezvoltarea producţiei de energie.

Accelerarea investiţiilor în producţia de energie verde, dublate de proiecte de stocare, sunt cu atât mai necesare cu cât din 2027 Unitatea 1 de la Cernavodă intră în retehnologizare. România pierde temporar în acel moment 700 MW de capacitate în bandă, esenţială pentru acoperirea consumului, şi trebuie să aibă ce pune în loc.

Care este angajamentul lui Bogdan Ivan, ministrul energiei, pentru dezvoltarea sectorului

Sursa: LinkedIn

1. Dezvoltăm masiv producţia de energie regenerabilă

► 3.200 MW energie solară şi eoliană vor fi instalaţi până în decembrie 2026

► Finanţare prin PNRR, Fondul pentru Modernizare şi contracte bilaterale. Asta înseamnă creşterea capacităţii de producţie cu aproape 35% faţă de 2022.

2. Modernizăm reţelele de transport şi distribuţie

► Peste 6 miliarde lei investiţi prin Transelectrica şi distribuitori locali

► Automatizăm reţelele pentru reducerea pierderilor tehnice (care în unele judeţe ajung la 10–12%). Costuri mai mici pentru consumatori şi un sistem mai stabil.

3. Susţinem prosumatorii şi comunităţile energetice

► Peste 170.000 de prosumatori înregistraţi deja în 2025

► Obiectiv: 250.000 prosumatori până în 2026

► Ghiduri simple şi fonduri pentru panouri fotovoltaice în gospodării şi primării. Energia produsă local, facturi aproape zero.