Cum s-au schimbat exact planurile dumneavoastră de investiţii în România — au fost amânate, reduse sau extinse — în 2025 şi 2026?

► Suntem în grafic pentru a ne îndeplini strategia pentru 2030, susţinută de investiţii de 11 mld. euro. Începând de anul trecut, am intrat în cea mai intensă etapă investiţională din istoria companiei. În 2025, am investit aproape 8 mld. lei, iar pentru acest an ne propunem să majorăm această sumă la aproximativ 9 mld. lei. Ne concentrăm pe construirea unui portofoliu diversificat, care combină energia convenţională cu soluţii cu emisii reduse de carbon, consolidându-ne totodată poziţia de jucător regional integrat.

► Neptun Deep, proiectul nostru emblematic, avansează către momentul primei producţii de gaze, estimat pentru 2027. Anul acesta, infrastructura critică este instalată în Marea Neagră românească, cu sprijinul a aproximativ 50 de nave de clasă mondială implicate în lucrări de instalare a infrastructurii şi a conductelor submarine — ceea ce face ca această etapă să fie deosebit de importantă. În paralel, facem progrese solide cu unitatea noastră de combustibili sustenabili de la Petrobrazi, care ne va poziţiona drept cel mai mare producător de biocombustibili din regiunea Europei de Sud-Est.

Continuăm, de asemenea, dezvoltarea proiectelor solare şi eoliene dintr-un portofoliu de aproximativ 2,9 GW, împreună cu partenerii noştri.

► Realizarea unor investiţii la niveluri record necesită un cadru de reglementare şi fiscal predictibil, stabil şi competitiv — mai ales într-un mediu volatil, marcat de criza energetică post-pandemică, războiul din Ucraina şi tensiunile recente din Orientul Mijlociu.

În ce măsură a reuşit România să găsească echilibrul potrivit între securitatea energetică, accesibilitatea preţurilor şi sustenabilitate?

► România este bine poziţionată în peisajul energetic european aflat în transformare, având un mix energetic diversificat, resurse semnificative şi un portofoliu tot mai mare de energie curată.

► România are una dintre cele mai scăzute rate de dependenţă de importurile de energie din UE — aproximativ 30%, comparativ cu media europeană de 60%. Ţara are un potenţial semnificativ: gaze naturale offshore în Marea Neagră, investiţii în creştere în energie solară şi eoliană, precum şi o capacitate hidro importantă. Energia regenerabilă din România a pornit de la o bază hidro puternică şi s-a extins semnificativ în ultimul deceniu prin energie eoliană şi, mai recent, solară. La nivelul anului 2025, România se situa uşor peste media UE în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, cu aproximativ 48%, comparativ cu circa 47% la nivelul Uniunii Europene.

► Criza recentă de aprovizionare declanşată de închiderea Strâmtorii Hormuz a evidenţiat încă o dată importanţa producţiei interne de energie. În acest context, România a fost bine poziţionată, datorită, printre altele, sectorului său de rafinare, precum şi resurselor de petrol şi gaze ale ţării. Odată cu intrarea în producţie a proiectului Neptun Deep, în 2027, producţia de gaze naturale a României ar urma să depăşească consumul, transformând ţara într-un exportator net de energie şi gaze — un avantaj strategic. Primul beneficiu pentru consumatorii locali vine din proximitate. Totuşi, preţurile din România nu sunt determinate în mod izolat. Chiar dacă ţara are propria producţie de energie, fluctuaţiile preţurilor internaţionale se reflectă, cel puţin parţial, pe piaţa internă.

► Deşi ţara beneficiază de resurse interne solide, există în continuare domenii în care pot fi făcute progrese suplimentare. Unele industrii rămân relativ energointensive şi ar putea beneficia de modernizare continuă, în timp ce reţeaua naţională se adaptează pentru a integra o pondere tot mai mare de energie regenerabilă. Cărbunele continuă să aibă un rol în mixul energetic, iar interconectivitatea regională se consolidează treptat. Acestea sunt provocări comune în multe pieţe şi sunt abordate pas cu pas.

Christina Verchere este chief executive officer and president of the executive board, OMV Petrom