Te-ai întrebat vreodată cât de dispusă este generaţia ta să lupte pentru ţară, direct de pe front, în caz de război? Poate că nu e una dintre cele mai comune întrebări la care să te gândeşti dimineaţa, la cafea, sau unul dintre subiectele de zi cu zi pe care le abordezi în grupul tău.

Însă, în urma legii promulgate de preşedintele ţării, Nicuşor Dan, care introduce stagiul militar voluntar pentru persoanele între 18 şi 35 de ani – atât femei, cât şi bărbaţi -, ZF a întrebat mai mulţi tineri dacă ar fi dispuşi să urmeze acest stagiu şi să devină ulterior rezervişti ai Armatei Române.

Concluzia? Cei mai mulţi dintre ei au spus foarte ferm că nu şi-ar risca viaţa în cazul unui război şi că nu şi-ar pune pe pauză cariera timp de patru luni, cât durează stagiul militar voluntar.

„Deşi nu suntem într-un conflict acum, nu e ca şi cum putem exclude unul. Există şi un război la graniţă, drept dovadă.  Nu mi-aş risca viaţa în primul rând, plus că nici suma nu este chiar motivantă”, spune Andrada, 26 de ani.

Stagiul militar voluntar oferă pregătire militară de bază, cazare, hrană, asistenţă medicală, echipament şi o soldă lunară pentru tinerii care îl urmează, conform MAPN.

Apoi, ei capătă titlul de rezervişti, în baza unui contract pe durată determinată, cu beneficii financiare şi posibilitatea de a servi ulterior, fiind o componentă a forţelor armate fără a fi serviciul militar obligatoriu.

Pe durata stagiului, tinerii beneficiază de toate acestea gratuit şi vor avea o soldă lunară, iar după finalizarea lui, conform legii, aceştia primesc contravaloarea a trei salarii medii pe economie, adică circa 26.000 de lei.

Totuşi, generaţia ta cu consideră că stimulentul financiar este suficient.

„Nu consider că am pregătirea necesară şi cred că se poate lupta şi altfel pentru ţară, nu doar de pe front”, spune Radu, 34 de ani.

Teama de un potenţial război în care ar putea fi implicaţi dacă devin rezervişti ai Armatei Române este cea care îi ţine deoparte pe cei mai mulţi dintre tinerii generaţiei Z şi Millennials pe care i-a contactat ZF.

„Nu m-aş înscrie în stagiul militar voluntar pentru că mie îmi este frică de război, iar dacă sunt trecută în rezervă aş fi printre primii chemaţi în cazul unui conflict. Nu mi-aş risca viaţa pentru niciun fel de beneficii financiare”, spune şi Ioana, 26 de ani.

Unii dintre ei refuză din start parcurgerea stagiului pentru că pur şi simplu nu au o părere bună despre serviciul militar. Un astfel de exemplu este Dragoş, un tânăr în vârstă de 26 de ani.

„Nu aş urma stagiul militar voluntar. Consider că serviciul militar românesc este deficitar. Nu se investeşte cât este necesar, iar cei de rangul de jos au cel mai mult de suferit”, afirmă el.

Chiar dacă cei mai mulţi dintre tinerii cu care ZF a luat legătura spun că nu s-ar înscrie în serviciul militar voluntar, există şi excepţii de la regulă. Pentru ei, pregătirea militară nu e doar despre război, ci e şi o abilitate de care consideră că au nevoie.

Andrei, un tânăr în vârstă de 27 de ani, spune că ar urma stagiul militar voluntar dacă ar exista o variantă prin care, în cele patru luni de pregătire, să nu îşi piardă locul de muncă actual.

„Nu e vorba de banii pe care îi încasez din serviciul militar voluntar, dar lumea de azi poate fi înfircoşătoare şi cred că n-ar fi rău să ai puţină pregătire, chiar dacă poate războiul ar fi departe”, spune el.

Şi Tudor, în vârstă de 23 de ani, este unul dintre tinerii care ar urma stagiul militar.

„Este necesar deoarece ai nevoie să dobândeşti abilităţi de autoapărare şi de mânuit armele de foc, lucru fără de care nu poţi rezista în situaţia unui conflict armat, în calitate de civil. Strict din punct de vedere financiar, oferta este una atractivă, iar aceasta poate reprezenta un fel de <trial> pentru o viitoare carieră în sistemul de apărare”, consideră el.

Legea privind stagiul militar voluntar a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 9 ianuarie 2026. Aceasta vine pe fondul unui deficit de rezervişti ai Armatei Române şi îşi propune să crească numărul acestora. În prezent, România are doar 3.500 de rezervişti voluntari, o cifră considerată insuficientă.

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale, a anunţat recent la Antena 3 CNN că prima etapă a programului de armată voluntară va începe în februarie-martie 2026.

„Planul este ca o primă etapă să fie de 1.000 de militari voluntari", a declarat Miruţă.

După terminarea pregătirii, voluntarii au trei opţiuni: să rămână în sistem ca soldaţi plătiţi, să urmeze o şcoală militară pentru a avansa în carieră sau să devină rezervişti voluntari care pot fi mobilizaţi când Armata consideră necesar.

„Este o dezbatere despre cât de interesant este pentru tineri. Dacă se ocupă toate locurile, dacă e bătaie pentru ele, ne adaptăm în timp", a spus Miruţă, adăugând că extinderea programului depinde şi de buget.