Câţiva studenţi propun o revoluţie şi se pare că le iese: bere cehă servită în halbe fabricate în Cehia
Cehii sunt renumiţi ca băutori înrăiţi de bere, iar berea cehească este şi ea renumită. Însă de mult timp băutura alcoolică este servită în halbe şi pahare… fabricate în Germania. Chiar de prea mult timp, cred nişte studenţi cehi care vor să reînsoţească berea cu sticla produsă în Cehia, industrie la care ţara are tradiţie.
Cehii sunt renumiţi ca băutori înrăiţi de bere, iar berea cehească este şi ea renumită. Însă de mult timp băutura alcoolică este servită în halbe şi pahare… fabricate în Germania. Chiar de prea mult timp, cred nişte studenţi cehi care vor să reînsoţească berea cu sticla produsă în Cehia, industrie la care ţara are tradiţie.
Din anii 1990 încoace berea cehească a fost rareori servită în halbe şi pahare fabricate în Cehia - o realitate surprinzătoare într-o ţară renumită şi pentru fabricarea sticlei. Acum, după 30 de ani, berea urmează să fie turnată din nou în „pullitry“ proiectate şi produse în Cehia, scrie Radio Praga.
Noile „pullitry“ sunt creaţia studenţilor Academiei de Arte, Arhitectură şi Design din Praga (UMPRUM). Michal Fronek, şeful studioului de design de produs al universităţii şi unul dintre iniţiatorii proiectului, îşi propune să reconecteze renumita cultură a berii cu tradiţia îndelungată de fabricare a sticlei. Într-un interviu acordat Radio Praga Internaţional, el a explicat de ce cele două s-au îndepărtat una de alta.
„În anii 1990, concurenţa venea din Germania. Nemţii puteau oferi modele individuale fabricilor de bere şi mărcilor de bere, iar paharele erau furnizate din Germania.
Între timp, companiile cehoslovace (şi mai târziu cehe) inflexibile au dat faliment.“
Prin „inflexibil“, Fronek se referă la producătorii de sticlă cehi care folosesc sticlă presată, mai greu de produs pentru loturi personalizate decât sticla fabricată în masă oferită de companiile germane. Drept urmare, „pullitry“ din sticlă presată a dispărut de pe piaţă, chiar dacă, potrivit lui Fronek, este cea mai potrivită pentru bere.
„Sticla presată funcţionează mai bine pentru că este puţin mai groasă, ceea ce ajută la menţinerea berii reci mai mult timp. Şi dacă o bere trebuie să fie cu adevărat bună, nu este vorba doar de igienizare corespunzătoare, de modul în care este turnată sau chiar de modul în care este preparată. Este vorba şi de menţinerea acelei temperaturi reci ideale cât mai mult timp posibil - astfel încât să nu ajungi să termini ultimele câteva înghiţituri calde şi fără gust.“
Fronek subliniază că proiectul nu a fost niciodată conceput ca un simplu exerciţiu pentru studenţi. Efortul de a readuce pe piaţă „pullitry“-ul din sticlă presată cehă i-a implicat şi pe Tomáš Karpíšek, fondatorul grupului de restaurante Ambiente, şi pe Jirí Trtík, directorul producătorului de sticlă Bomma.
Studenţii au proiectat „pullitry“-ul ţinând cont de constrângerile de producţie, a explicat Fronek. La fabrica Bomma din Svetlá nad Sázavou, procesul de presare este extrem de specializat din cauza caracteristicilor pe care trebuie să le aibă paharele şi mijloacelor de producţie.
Studenţii UMPRUM par să fi găsit echilibrul potrivit. Din aproape 20 de propuneri, partenerii proiectului au selectat două modele pentru producţie. S-au remarcat un design rotunjit şi unul mai simplu, cu o faţă stilizată. Paharele sunt produse acum pentru a fi utilizate în restaurantele şi pub-urile Ambiente, inclusiv în cunoscutul lanţ Lokál.
„Începem acum o serie de 50.000 de pahare. Pentru o producţie de masă reală – unde un pahar de bere s-ar putea vinde cu unu sau doi euro – ar trebui să fabricăm milioane de unităţi. Dar cu proiectul actual, operăm pe o piaţă locală, unde scopul este să ieşim în evidenţă prin ceva distinctiv. Şi, din moment ce ne aflăm în Cehia, unde se produce sticla, ar fi păcat să nu avem propriile noastre pahare de bere – chiar dacă sunt puţin mai scumpe.“
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













