Acesta este rezultatul unui studiu realizat de compania de  cercetare de piaţă GfK România la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot, în contextul în care piaţa jocurilor de slot-machine s-a ridicat anul trecut la 400 milioane de euro, iar în această industrie sunt angajaţi circa 30.000 de oameni, potrivit spuselor lui Dan Iliovici, directorul executiv Romslot. Totodată, el a spus că valoarea taxelor direcţionate către stat din întreaga industrie a jocurilor de noroc ajung la 160 de milioane de euro.

Estimarea lui Iliovici se referă la cele 60.000 de aparate de tip slot-machine răspândinte în cele circa 10.000 de locaţii de joc din ţară. Dacă includem şi piaţa neagră, vorbim despre o valoare a pieţei de circa 650 de milioane de euro - dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ cele 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România – într-un interviu anterior acordat  Business Magazin. Aceste date indică faptul că păcănelele sunt cea mai mare afacere din industria jocurilor de noroc (calculată de Business Magazin pe baza stimărilor din piaţă la 1, 3  miliarde de euro), depăşind chiar jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră.

Totuşi, doar 3% dintre români participă la jocurile de sloturi, în timp ce la LOTO joacă 20% ,  la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo,  3% la jocurile din online, 3% la jocurile de cărţi(poker şi black jack) şi 1% la bingo, potrivit cercetării GfK.   

.

Conform aceluiaşi studiu, jucătorii de sloturi sunt într-o proporţie de 92% bărbaţi şi au o vârstă medie de 29 de ani. Numărul mediu de persoane din gospodaria participanţilor la joc este de 3, 60% dintre aceştia lucrează full - time, 65% sunt necăsătoriţi, 84% au internet în gospodărie şi 74% nu au niciun copil în gospodărie. De asemenea, venitul personal mediu lunar al participantului la jocurile de sloturi este de 1274 Ron, în timp ce venitul mediu pe gospodărie este de 2178 Ron pe lună.

În ceea ce priveşte percepţia asupra jocurilor de noroc, jucătorii români asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracţie, relaxare, plăcerea jocului şi câştig. Jocurile de slot - machines sunt cel mai puternic asociate cu socializarea şi petrecerea timpului liber şi mai putin cu riscul şi adrenalina, în timp ce ruleta şi jocul de cărţi sunt cel mai puternic asociate conceptului clasic de joc de noroc.

În studiu, au fost intervievate 855 de persoane la nivelul întregii ţări şi a inclus şi jucători de pe piaţa neagră – într-un procent de circa 15% , potrivit spuselor directorului executiv Romslot, Dan Iliovici.

Cele aproximativ 10.000 de locaţii legale unde românii pot merge să joace la slot machines sunt împărţite între baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul - în proporţie de 85%, iar restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

Un aparat de jocuri poate genera în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători, deşi la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului sunt raportate drept cifră de afaceri doar intrările, ceea ce duce industria la sume fabuloase care nu sunt însă reale, după spusele lui Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor  şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.

Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie. În termeni financiari, aparatele returnează acest procent de 80% din sumele pe care le înghit, însă există o nuanţă care nu trebuie ignorată. Mecanica din spatele unui slot machine spune că acesta este programat să dea înapoi jucătorilor în jur de 92-94% din punctele jucate. Concret, un jucător care introduce 1.000 de lei în aparat, primeşte în schimbul acestei sume nişte puncte pe care le poate miza la fiecare apăsare de buton. După câteva ore de joc, el constată că banii i s-au înjumătăţit. De fapt, ar trebui să ia în calcul că „în cele câteva ore de joc, aparatul a rotit de fapt mult mai mulţi bani, cam 10.000 de lei, în sensul că i-a oferit jucătorului mult mai multe puncte decât cele cu care a pornit„, explică Pascu. Statul impune un impozit de 25% din câştigul jucătorilor. Situaţia este însă destul de gri, pentru că nu poate fi măsurat câştigul unui jucător şi diferenţiat de asumarea unei pierderi şi retragerea banilor mai puţini decât avea când a intrat în sala de joc.

Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc - 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.