♦ Circa 130 mld. lei ar fi necesari pentru finanţarea deficitului bugetar în 2026, în timp ce pentru refinanţarea datoriei scadente împrumuturile ar urma să ajungă la 145 mld. lei ♦ De pe pieţele externe, Ministerul Finanţelor ar urma să împrumute 10 mld. euro prin eurobonduri în acest an, în scădere faţă de nivelurile record din anii trecuţi ♦ De pe piaţa internă, statul ar urma să împrumute circa 160-170 mld. lei ♦ Necesarul brut de finanţare e estimat la un total de 265-275 mld. lei în acest an.

Deficitul bugetar ar trebui să continue în acest an epo­peea ajustării, spre 6-6,5% din PIB, dar şi aşa rămâne o povară, România trebuind să se împrumute pentru finanţarea acestui deficit aproape la fel de mult cât şi pentru refinanţarea datoriilor scadente în 2026.

Concret, cam 130 mld. lei ar fi necesari pentru finanţarea deficitului bugetar în 2026, în timp ce pentru refinanţarea datoriei interne şi externe care ajunge la scadenţă împrumuturile ar urma să ajungă la 145 mld. lei, având în vedere o concentrare puternică a scadenţelor pe termen scurt, după cum indică estimările ING Bank.

Măsurile fiscale iniţiate de anul trecut vin după ce anterior deficitele bugetare au fost tot mai mari, an de an, astfel că datoria publică a explodat spre 60% din PIB, faţă de doar 12% din PIB în urmă cu 15 ani. Iar principala preocupare a autorităţilor este refinanţarea datoriei publice, precum şi finanţarea deficitului bugetar, dacă se poate la dobânzi cât mai mici.

În condiţiile în care nevoile de finanţare ale României sunt substanţiale, atât în 2026, cât şi în 2027, necesarul brut de finanţare fiind estimat la un total de 265-275 mld. lei în acest an, adică aproximativ 13,5% din PIB, Trezoreria statului este pusă în situaţia de a face schimbări în schema emisiunilor pe plan intern şi extern pentru a gestiona această sarcină fără a creşte brusc randamentele. Astfel, în acest an ar urma să vedem o dependenţă redusă de euroobligaţiuni, comparativ cu anii trecuţi, concentrare pe piaţa internă de retail, dar şi pe finanţarea non-piaţă, respectiv fonduri europene, după cum indică ING Bank.

De pe pieţele externe, Ministerul Finanţelor ar urma să împrumute aproximativ 10 mld. euro (echivalentul a 51 mld. lei) prin eurobonduri în acest an, în scădere faţă de nivelurile record din anii trecuţi. „Acest lucru ar trebui să contribuie la menţinerea performanţei pieţei secundare şi la prevenirea creşterii spread-ului faţă de omologii săi“, după cum scriu într-o analiză Valentin Tătaru, economist-şef la ING Bank, şi Frantisek Taborsky, EMEA FX&FI Strategist la ING.

J.P.Morgan a remarcat dimensiunea împrumuturilor externe ale României, un semnal clar al presiunii asupra finanţelor publice.

„România s-a împrumutat în 2024 circa 19 mld. euro din pieţele externe, practic cel mai mare împrumut din toate ţările emergente; nu a mai împrumutat nimeni aşa sumă de mare. În 2025, 18 miliarde euro, pe locul trei, mult peste ţări din regiune, ca Polonia, Turcia, nu mai vorbesc de altele. Cât de mare este dependenţa de pieţele externe arată şi faptul că nu putem să acoperim deficitul bugetar din resurse interne şi evident, ne expune la riscuri legate de ceea ce se întâmplă pe piaţa externă. După cum am zis, noi credem că o să fie bine, dar de fapt nu se ştie ce va fi. Poate să fie bine, poate să nu fie bine. Şi în momentul în care te împrumuţi sume atât de mari nu e uşor“, după cum a spus Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, CFA, Managing Director, Global Head of EM Edge and Head of EMEA EM Economics la J.P. Morgan, prezent la CFA Forecast Dinner 2026.

În cursul anului 2026 vor ajunge la maturitate euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 3,25 mld. euro, respectiv 0,75 mld. euro în data de 26 februarie 2026, 1,56 mld. euro în data de 27 septembrie 2026 şi 0,94 mld. euro în data de 8 decembrie 2026.

Prin împrumuturi supranaţionale şi plasamente private externe, sumele atarse ar urma să ajungă la echivalentul a circa 23 mld. lei.

De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor ar urma să împrumute în acest an 160-170 mld. lei.

„Din punct de vedere al surselor de finanţare se estimează contractarea de datorie publică de pe piaţa internă în sumă de aproximativ 160-170 mld. lei şi de pe piaţa externă de aproximativ 21 mld. euro, volumul estimat pe piaţa externă urmând a fi asigurat prin emisiuni de euroobligaţiuni în sumă de 10 mld. euro, restul fiind sume estimate a fi atrase prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR, SAFE, împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale şi plasamente private“, se menţionează într-un document al Ministerului Finanţelor analizat de ZF.

Un volum mare de finanţări de pe piaţa internă ar urma să atragă statul în acest an prin titluri de stat pentru populaţie, respectiv 50 mld. lei, nivel identic cu echivalentul sumei ce va fi împrumutată prin eurobonduri (10 mld. euro).

„Deşi băncile autohtone rămân lichide, expunerea lor la datoria suverană este deja ridicată. Pentru a atenua efectul de evicţiune, Trezoreria va continua să acceseze economiile gospodăriilor prin intermediul programelor Tezaur şi Fidelis. Aceste instrumente de retail s-au dovedit a fi un pilon stabil, deşi nu neapărat mai ieftin, de finanţare, diversificând baza deţinătorilor departe de fluxurile volatile ale portofoliilor străine“, după cum anticipează analiştii ING Bank.

Un stabilizator crucial pentru 2026-2027 este dependenţa de surse non-piaţă, respectiv intrările de fonduri europene. Intrările semnificative din împrumuturile din PNRR şi finanţarea specifică legată de apărare (SAFE) acţionează ca un substitut pentru datoria de pe piaţă, mai scumpă. Chiar şi într-un scenariu de bază conservator, 2026 ar trebui să fie un an record pentru România în ceea ce priveşte intrările de fonduri UE, după cum spune ING.

„Luând în considerare toate sursele, ne aşteptăm la intrări de minimum 15 mld. euro. Deşi nu toate pot fi considerate finanţare pentru Trezorerie, considerăm că, şi într-un scenariu uşor conservator, am putea vedea aproximativ 5,5 mdl. euro din fondurile UE acoperind o parte din nevoile de finanţare pentru 2026“.