Preston Coots avea doar 19 ani atunci când a luat pentru prima dată contact cu bursa, unde a cumpărat cu 3.000 de dolari – toate economiile sale – o acţiune sugerată de un user pe Reddit. Acţiunea a crescut spectaculos, dar spectacolul a durat doar pentru zece minute. După acest prim episod Coots a rămas conectat la bursă pentru câţiva ani, înregistrând numeroase pierderi şi încercând diferite active printre care penny stocks sau crypto, în care a investit ajutorul guvernamental oferit de guvernul american în pandemie şi inclusiv bani împrumutaţi de la fratele său. 2024 a fost ultimul an ca investitor a lui Preston Coots, atunci, tarifele vamale ale lui Donald Trump au provocat o corecţie semnificativă a pieţei de capital, care l-a lăsat pe tânărul trader fără bani, scrie Bloomberg.

„Am vrut să demonstrez ceva, chiar dacă performanţa mea a fost de fapt teribilă. Sper ca cineva să vadă cazul meu şi să aibe mai multă grijă când vine vorba de investiţii, spune Preston Coots.

Povestea lui Coots nu este o excepţie ci este povestea unei întregi generaţii. Conform unui sondaj din 2025 al Financial Industry Regulatory Authority, 62% dintre investitorii americani sub 35 de ani declară că trebuie să-şi asume riscuri mari pentru a-şi atinge obiectivele financiare.

Dintre aceştia, 29% au cumpărat meme stocks sau au mizat pe acţiuni popularizate de influenceri, 43% au tranzacţionat opţiuni, iar 22% au investit pe bursă cu bani împrumutaţi. Un studiu Northwestern Mutual arată că 80% din Generaţia Z şi 75% din millennials se simt atraşi de investiţii speculative tocmai pentru că se percep în urmă financiar.

Fenomenul are şi o bază comportamentală solidă: conform teoriei perspectivei a laureaţilor Nobel Daniel Kahneman şi Amos Tversky, oamenii devin mai predispuşi la risc atunci când percep că pierd teren.

Un studiu din 2025, „The Inflation Gamble", confirmă că cererea pentru acţiuni cu volatilitate extremă creşte direct proporţional cu costul vieţii. Cercetătorii de la Northwestern University şi University of Chicago au identificat profilul precis: chiriaşul cu venituri medii, care are ceva economii, dar insuficiente pentru o casă.

Modelul lor statistic, aplicat pe americanii născuţi în 1990, arată că în momentul în care chiriaşii abandonează perspectiva cumpărării unei locuinţe, consumă mai mult, muncesc mai puţin şi îşi asumă riscuri financiare mai mari.

„Se pare că încearcă să investească pentru a ajunge să cumpere o locuinţă, odată ce realizează că metoda tradiţională: muncă grea, economii, investiţii plictisitoare, nu mai garantează calea spre visul american”, spune cercetătorul Younggeun Yoo, 30 de ani.

Datele cercetătorilor sunt foarte descurajatoare: cercetările profesorului Brad Barber de la UC Davis arată că mai puţin de 1% din cei care investesc zilnic fac profit în mod constant şi că investitorii retail cumpără active aflate deja la sfârşitul ciclului de creştere.

Studiile mai arată că gamificarea (integrarea mecanicilor specifice jocurilor video – n.r.) platformelor de investiţii şi algoritmii de social media accelerează comportamentul iresponsabil pe bursă.

Pentru majoritatea tinerilor din generaţia Z, randamentul de 10% oferit anual de indicele S&P, este irelevant raportat la obiectivele lor financiare.

„Pentru ce încerc eu să fac din punct de vedere financiar am nevoie de un randament mult mai mare”, spune Ish Lukhey, un tânăr angajat în retail, care a intrat pe bursă.

Între timp, atât el, cât şi Coots continuă să se lupte cu piaţa de capital şi să piardă, aşteptând următorul salariu şi sperând că data viitoare rezultatele vor fi diferite.