Preţul la raft, promoţional, este de 14,9 lei, iar antreprenorul estimează că la următoarele livrări preţul afişat se va plasa peste nivelul de 20 de lei, date fiind costurile mai mari de producţie. Puii crescuţi în ferma de test sunt scoşi la vânzare pe piaţa din Capitală în reţelele Carrefour şi Cora.

Timişoreanul controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, în care vinde furaje şi pui de o zi. Lanţul de magazine a ajuns la 250 de spaţii în 28 de judeţe din ţară. În 2014 cifra de afaceri a crescut cu o treime, ajungând la 20 de milioane de euro, de zece ori mai mult decât în 2008. Profitul companiei a bifat în 2014 un plus de 40% faţă de anul anterior iar numărul angajaţilor a crescut cu 23%, ajungând la 350 de oameni.

Acum antreprenorul timişoreanul are un buget de investiţii de 10 milioane de lei pentru a dezvolta o reţea de fermieri crescători de păsări în sistem neindustrial. Cardoş este astfel singurul antreprenor care face trecerea din partea de distribuţie şi comerţ către producţia agricolă.

Pentru acest tip de pui durata de creştere este de minim 63 de zile, spre deosebire de puii industriali care cresc în jumătate din acest interval (32-33 de zile). În plus, şi spaţiile necesare sunt mai largi decât în cazul marilor producători; în crescătoriile pe care le va întemeia Agroland densitatea puilor va fi mai mică: 11 pui pe mp, faţă de 16-22 de pui pe mp în cazul păsărilor crescute industrial. În plus, în cazul acestor mici crescătorii păsările sunt scoase în exteriorul adăpostului, pe un teren care trebuie să fie de câteva ori mai mare decât spaţiul interior, astfel încât să fie câte un metru pătrat pentru fiecare pasăre.

“Am avut anul trecut trei aze de dezvoltare”, spune Horia Cardoş. Una dintre ele este formarea unei divizii special pentru fermele mari, iar până la finalul anului aceasta a ajuns să genereze 4% din cifra de afaceri. O altă decizie a anului trecut a vizat creşterea portofoliului de produse pentru grădinărit şi cele de hrană pentru animale de companie, care reprezintă cumulat 15% din vânzări. “Probabil cel mai important proiect şi cu impact puternic în afaceri în anii următori este Puiul Rustic. Până acum Agroland a stimulat dezvoltarea comunităţilor rurale oferind micului fermier posibilitatea de a-şi creşte în propria gospodărie toată hrana necesară în special pentru consumul propriu. Acum, cu Puiul Rustic încurajează dezvoltarea micilor ferme ca afaceri de familie”. Cardoş este astfel singurul antreprenor care face trecerea din partea de distribuţie şi comerţ către producţia agricolă. Concret, este o încercare de a replica modelul puilor crescuţi la curte, care vor fi vânduţi sub marca Puiul Rustic, dar cu reguli stricte şi în număr mai mare. Prima astfel de fermă a fost deja populată cu 2.500 de pui la începutul lunii decembrie iar din această săptămână carnea va fi vândută în hipermaeketuri din Bucureşti. Conform estimărilor antreprenorului, Puiul Rustic ar putea realiza anul acesta vânzări de 3 milioane de euro, iar pentru afacerile totale Horia Cardoş a stabilit o ţintă de creştere de 25-30% faţă de 2014.

Agroland vrea ca în acest proiect să fie implicaţi 100 de fermieri, care să aibă 4-5.000 de păsări pe fiecare serie de nouă săptămâni. ”Sunt ferme într-adevăr mici iar gradul de interes a fost foarte mare. Între 50 şi 100 de fermieri şi-au declarat interesul ferm, dar nu am vrut să deschidem larg porţile”. Antreprenorul vrea să aplice mai întâi reţeta pe ferma de test; în plus, nici perioada de iarnă nu este foarte potrivită pentru ca puii să fie scoşi în exterior. În program vor fi incluşi fermieri din preajma reţelei Agroland, care acoperă întreaga ţară cu cele 200 de magazine. ”La un moment dat va trebui să alegem noi dintre cei care şi-au declarat interesul, nu va trebui să căutăm noi parteneri”. În această ecuaţie, Agroland pune la dispoziţie puii de o zi, furajele, asistenţa sanitar veterinară, care în bani înseamnă în jur de 100.000 de lei pentru fiecare fermă. ”Nu este o investiţie ci vorbim de imobilizarea banilor în produse”. Finaţarea, care pentru 100 de ferme se va plasa la circa 10 milioane de lei, este realizată din surse proprii, furnizori şi surse bancare, fiecare în proporţie de o treime. Iar pe fermieri îi va costa, conform calculelor lui Horia Cardoş, între 5.000 şi 8.000 de euro pentru o fermă cu un adăpost de circa 400 mp şi 2.500-3.000 mp teren în exterior. ”Preferabil ar fi să fie fermieri care au deja adăposturile, terenul şi în aceste condiţii trebuie să le furnizăm doar echipamentul, care este asemănător cu cel din fermele industriale şi asigură hrănirea, adăparea şi ventilaţia în adăpost. Echipamentul îl asigurăm tot noi şi putem să asigurăm şi o schemă de finanţare, să plătească chiar din venitul lor.”

Pentru început, compania va lucra doar cu partenerii care operează magazine sub franciza Agroland, ”pentru că vom face, cu siguranţă mici greşeli până vom pune la punct tot procesul”. Profilul fermierului ar trebui să fie, în opinia antreprenorului, o familie tânără, fără experienţă: ”Tot ce are nevoie să înveţe va afla de la noi. Nu vrem fermieri care să ne spună <lasă-mă, nu mă învăţa tu, că ştiu eu mai bine>”. În opinia timişoreanului, o astfel de fermă este foarte uşor de administrat, astfel încât o familie s-ar putea ocupa nu numai de una, ci chiar de până la trei-patru ferme de acest fel; ”fiind semiautomatizate, nu au nevoie să angajeze pe cineva”.

Un fermier care doreşte să intre în program poate administra patru ferme, pentru că în cazul în care ar fi nevoie de sacrificarea unei întergi serii paguba ar fi suportabilă. În creşterea puilor nu vor fi folosite antibiotice, ci numai uleiuri esenţiale din plante, cu rol similar. Dealtfel, Agroland a şi renunţat din 2007 să vândă în magazinele sale antibiotice pentru aninale. ”Oamenii obişnuiau să cumpere sticluţa de antibiotic şi pe cea de vitamine, ca să le adminsitreze preventiv în creşterea păsărilor şi a animalelor”. Pentru acest proiect, Agroland a ales un hibrid de găină cu penaj colorat, mai rezistent, dar cu creştere mai lentă decât hibrizii folosiţi în avicolele industriale.

Veniturile unui fermier înscris în acest proiect ar putea să se plaseze în jurul a 16.000 de euro pe an, bani din care trebuie plătite utilităţile şi amortizarea investiţiei. În 2014 Agroland plănuieşte să includă în program doar fermieri care deţin deja un adăpost de minim 400 mp şi terenul aferent, de 4.000 mp. Echiparea fermei cu instalaţii de hrănire şi adăpare are un cost de circa 10-15.000 de euro, dar echiparea poate fi făcută de Agroland, iar plata eşalonată în decurs de 36 de luni.

La un moment dat, estimează Cardoş, aceste proiecte vor deveni finanţabile prin proiecte europene, dar nu este dispus să mai aştepte şi preferă să investească proprii bani şi cei din credite. ”Urmează şi alte dezvoltări, dincolo de cei 100 de fermieri, pentru că vrem să intrăm şi pe alte specii, nu numai pui de găină”. Este vorba despre raţe, bibilici şi gâşte, iar popularea fermelor cu aceste tipuri de părări ar urma să înceapă în 2015.