Fostul preşedinte şi CEO al alianţei Renault-Nissan-Mitsubishi, Carlos Ghosn, aminteşte şi astăzi de România atunci când vorbeşte despre diversitatea de gen în industria auto: uzinele din ţara noastră au fost cele care i-au convins pe managerii japonezi sceptici că femeile pot conduce fabrici, o moştenire a erei comuniste care a normalizat prezenţa femeilor în funcţii industriale de top.

„Când managerii japonezi sceptici puneau la îndoială capacitatea femeilor de a conduce fabrici, îi trimiteam în uzinele noastre din România şi Slovenia. Cultura industrială est-europeană, moştenită parţial din era comunistă, normalizase de decenii prezenţa femeilor în funcţii de conducere în fabrici. Managerii care plecau sceptici se întorceau convinşi. Nu poţi contrazice ceea ce ai văzut cu ochii tăi”, scrie Carlos Ghosn într-o postare pe Facebook, în care detaliază strategia de diversitate de gen pe care a implementat-o la Nissan începând din 1999.

Ghosn, care a condus alianţa Renault-Nissan-Mitsubishi până în 2018, când a fost arestat în Japonia sub acuzaţii de malversaţiuni financiare şi ulterior a fugit spectaculos în Liban, rămâne una dintre cele mai influente voci din industria auto globală. Mesajul său recent arată că lecţia românească în materie de leadership feminin industrial nu a fost uitată, chiar dacă a trecut un sfert de secol de la momentul în care a folosit-o ca instrument de convingere.

Fostul CEO povesteşte că atunci când a ajuns la Nissan în 1999, doar 1% din managementul companiei era format din femei. Şi-a propus să ajungă la 5% în trei ani, iar strategia a avut trei piloni: măsurarea progresului prin cifre concrete, planificarea succesiunii – fiecare manager trebuia să includă cel puţin o femeie pe lista de cinci posibili succesori – şi un program formal de mentorat, cu top managementul sponsorizând direct femeile cu potenţial ridicat.

„Rezultatul a depăşit cifrele. Când s-a răspândit vestea despre cultura de avansare de la Nissan, absolventele de top de la universităţile de elită au început să ne caute în mod specific. Am creat un magnet de talente”, mai scrie Ghosn.

La un sfert de secol distanţă, Grupul Renault, din care face parte şi marca Dacia, a preluat şi a dezvoltat filozofia diversităţii de gen. Potrivit unui comunicat al Grupului, în 2023 Renault a atins un ecart de 0% între salariile femeilor şi bărbaţilor la nivel mondial, cu doi ani mai devreme decât ţinta stabilită pentru 2025.

„Convinşi că diversitatea este unul din atuurile noastre, ne-am angajat de mai mulţi ani într-o politică de creare a unui loc de muncă lipsit de orice discriminare, în care oricine să se simtă integrat, respectat şi valorizat. Eliminarea diferenţei de salarizare dintre femei şi bărbaţi pe posturi egale, cu doi ani mai devreme faţă de obiectivul propus, demonstrează angajamentul echipelor Renault Group”, a declarat François Roger, director de resurse umane al Renault Group.

La sfârşitul anului 2023, în cadrul Renault Group, femeile reprezentau 35% din totalul persoanelor aflate într-o funcţie de conducere şi ocupau 27% din totalul funcţiilor de manager, procent care ar urma să crească la 30% în 2030 şi la 50% în 2050.

La nivelul mărcii Dacia, conducerea Renault Group a aplicat în practică acest principiu prin numirea, la 1 ianuarie 2026, a Sandrei Gomez în funcţia de vicepreşedinte Dacia pentru strategie, produse şi business. Aceasta se subordonează direct CEO-ului mărcii Dacia, Katrin Adt – la rândul ei prima femeie care conduce marca românească –, ceea ce înseamnă că în acest moment Dacia are două femei în conducerea de top. Sandra Gomez, absolventă a Institutului Naţional Agronomic Paris-Grignon, a intrat în Grupul Renault la începutul anilor 2000 şi are o bogată experienţă profesională, cu un important parcurs internaţional, acoperind domenii precum controlul de gestiune, planul de produs şi managementul proiectelor.

Cu toate acestea, contextul european mai larg arată că drumul către egalitatea de gen în procesul decizional rămâne lung. Potrivit Institutului European al Egalităţii de Gen, din 2020, ponderea femeilor în roluri decizionale a crescut în 19 state membre ale UE, însă opt state, între care şi România, au înregistrat o scădere a ponderii femeilor în procesul decizional în această perioadă. În al doilea trimestru al anului 2023, ponderea femeilor în Parlamentul European era de aproape 40%, iar mai puţin de jumătate dintre statele membre aveau cel puţin 40% din fiecare gen în rândul europarlamentarilor.

Astfel, dacă în industria auto România a fost dată ca model de Carlos Ghosn pentru prezenţa femeilor în funcţii de conducere în fabrici, la nivel macro ţara noastră pierde teren în ceea ce priveşte diversitatea de gen în poziţiile decizionale, conform datelor europene.