Microsoft „înfloreşte” – după cum afirmă chiar CEO-ul Satya Nadella. Profiturile companiei au crescut cu aproape 25% în ultimul trimestru, iar capitalizarea bursieră a atins săptămâna trecută un uimitor prag de 4.000 de miliarde de dolari. În mod normal, o asemenea performanţă financiară ar exclude ideea de concedieri în masă. Şi totuşi, gigantul tehnologic începe să renunţe la mii de angajaţi care odinioară ocupau posturi cheie.

Strategia de „subţiere” a forţei de muncă nu este, desigur, o noutate. În perioade de incertitudine economică, companiile taie din costuri şi reduc personalul. Însă ceea ce se întâmplă acum nu este doar o simplă eficientizare. Marile corporaţii par să se pregătească pentru o realitate în care, pur şi simplu, va fi nevoie de mai puţină muncă umană.

Chiar dacă liderii din industrie încearcă să convingă publicul că inteligenţa artificială „redefineşte” locurile de muncă, titlurile din presa internaţională spun altceva. Potrivit Financial Times, Microsoft, Intel, BT şi alte companii de top anunţă concedieri masive, justificând decizia prin avansul accelerat al tehnologiei AI. Dacă în trecut asemenea măsuri erau prezentate drept sacrificii regretabile, acum ele sunt tratate ca semne ale progresului inevitabil.

Marile companii – mai ales cele din tehnologie – îşi fac un titlu de glorie din a obţine profituri tot mai mari cu tot mai puţini angajaţi.

În sectorul tech, „venitul pe angajat” a devenit noul etalon de performanţă. Start-up-urile Y Combinator se laudă cu echipe extrem de mici care generează profituri impresionante. A apărut chiar şi un site – Tiny Teams Hall of Fame – care celebrează companii ce încasează zeci sau sute de milioane de dolari cu doar câţiva oameni în echipă.

Sam Altman, CEO-ul OpenAI, merge şi mai departe, prezicând apariţia unei companii evaluate la un miliard de dolari, dar cu un singur angajat. Poate părea o utopie, însă modelele lingvistice avansate deja transformă radical munca de birou. Deşi unele locuri de muncă noi apar, iar altele sunt realocate, multe posturi vor dispărea definitiv. Tot mai multe companii susţin că „munca” acelor oameni pur şi simplu nu mai există.

Efectele sunt deja vizibile, în special în sectorul IT: angajările de programatori au scăzut vertiginos. În fiecare zi apar exemple care arată cum AI-ul depăşeşte performanţele umane în tot mai multe domenii. Un exemplu concret: una dintre cele patru mari firme de consultanţă a reuşit să reducă timpul necesar cercetării cu 75%, economisind 3.600 de ore de analiză, datorită rapoartelor generate de inteligenţă artificială.

Tinerii aflaţi la început de drum profesional ar trebui să fie deosebit de atenţi. Tot mai multe „trepte” de pe scara carierei încep să dispară, afectând grav traseele profesionale clasice. Nu doar AI-ul este responsabil. Delocalizarea, austeritatea bugetară post-pandemie şi ani întregi de creştere economică modestă au făcut din posturile entry-level o ţintă uşoară. Dar AI-ul accelerează vizibil acest declin.

Impactul este profund nu doar economic, ci şi cultural. Dacă locurile de muncă devin o raritate, mai are sens o diplomă universitară? Oricum, carierele au devenit tot mai „sinuoase”, fără o direcţie clară. Freelancing-ul şi contractele temporare au fragmentat deja modelul tradiţional de muncă, iar AI-ul nu va face decât să adâncească această transformare.