AP: DGASPC ar trebui să instituie plasamentul în regim de urgenţă pentru copiii aflaţi în pericol

Autor: Aurelia Alexa Postat la 11 mai 2015 95 afişări

Avocatul Poporului recomandă identificarea unei soluţii legislative care să permită DGASPC luarea deciziilor în cazurile grave de abuz asupra copilului, după ce un raport al instituţiei a arătat că emiterea ordonanţei preşedinţiale cu celeritate nu este posibilă din cauza aglomerării instanţelor.

Avocatul Poporului (AP) a întocmit Raportul special privind problemele identificate în legislaţia specifică plasamentului în regim de urgenţă al minorilor în cazul abuzului, neglijării, exploatării şi a oricărei forme de violenţă.

Documentul, publicat pe site-ul instituţiei, arată faptul că, potrivit direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC), un copil aflat în pericol trebuie să rămână în acelaşi mediu până la emiterea unei ordonanţe preşedinţiale.

Potrivit aceleiaşi surse, emiterea ordonanţei preşedinţiale cu celeritate nu este posibilă din cauza volumului mare de dosare de pe rolul instanţelor judecătoreşti, procedura de soluţionare a ordonanţei preşedinţiale fiind, din păcate, o procedură de durată, adică o lună - două, faţă de termenul legal de 48 de ore.

În acest context, unele direcţii au apreciat, la solicitarea instituţiei Avocatul Poporului, că este imperios necesară modificarea legislaţiei în sensul de a se institui obligaţia organelor poliţieneşti să însoţească şi să sprijine lucrătorii sociali în executarea dispoziţiei de plasament de urgenţă, iar atribuţiile/responsabilităţile acestora să fie precizate în textul legii.

De asemenea, unele direcţii au solicitat ca punerea în aplicare a unei dispoziţii privind plasamentul în regim de urgenţă să urmeze, atunci când există opoziţie din partea adulţilor, condiţiile Codului de procedură penală, prin intervenţia procurorului şi a poliţiei, şi nu prin executor judecătoresc.

Totodată, s-a solicitat să se aibă în vedere şi posibilitatea de a se reglementa părăsirea mediului familial de către agresor, şi nu de victime (minori, mamă) aşa cum se întâmplă în cele mai multe cazuri.

"Considerăm că nu este oportun şi firesc ca victimele să fie nevoite să-şi caute un spaţiu de locuit, în timp ce agresorul (presupus sau cert), rămâne în locuinţa comună. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu a propus, de lege ferenda, ca în cazul unor situaţii în care au fost identificaţi indici reali de abuz, violenţă domestică, până la finalizarea cercetărilor privind stabilirea vinovăţiei persoanei care manifestă un astfel de comportament, aceasta să fie obligată să părăsească locuinţa comună.", se arată în raportul citat.

Iniţiatorii docuemntului subliniază că imposibilitatea punerii în aplicare imediată a Dispoziţiei privind plasamentul în regim de urgenţă poate avea efecte extrem de grave în ceea ce priveşte integritatea fizică şi emoţională a copilului.

Astfel, dacă măsura plasamentului în regim de urgenţă nu poate fi luată imediat, apar mai multe probleme, frecvent întâlnite în cursul instrumentării acestor cazuri.

Practic, există riscul ca starea minorului victimă a violenţei să se agraveze considerabil în timpul cât este întârziată pronunţarea şi emiterea efectivă a ordonanţei preşedinţiale, iar în unele situaţii de abuz deosebit de grav se poate evidenţia riscul de deces, mai ales dacă este vorba despre un copil de vârstă foarte mică).

Avocatul Poporului notează şi riscul ca părinţii/părintele abuzator să părăsească domiciliul/reşedinţa obişnuită împreună cu copilul victimă a violenţei.

"Pe lângă întârzierile ce intervin în pronunţarea hotărârii judecătoreşti şi emiterea actului doveditor corespunzător, acest risc este amplificat şi de modul în care hotărârea este comunicată, respectiv urmând aceeaşi procedură ca şi în cazul acţiunilor obişnuite (întrucât ordonanţa preşedinţială nu este dată în aceeaşi zi, conform art. 64 alin. (5) din Legea nr. 272/2004 (...)", se arată în raport.

Iniţiatorii documentului mai precizează că lipsa unor proceduri specifice acestui tip de acţiuni la instanţele de judecată generează întârzieri suplimentare nejustificate în aplicarea ordonanţelor preşedinţiale de plasare a copilului în regim de urgenţă, iar intervalul de timp de la sesizarea instanţei cu emiterea ordonanţei preşedinţiale şi până la punerea ei în executare în condiţiile Codului de procedură civilă este mult prea lung.

"În aceste intervale de timp, copilul poate fi suspus abuzului, violenţei, viaţa fiindu-i pusă în pericol grav, în anumite cazuri, reprezentanţii direcţiilor neputând înlătura situaţia de risc prin luarea copilului din mediul respectiv. Astfel, chiar şi în cazul în care există o bună colaborare cu instanţa de judecată, este necesară o anumită perioadă de timp pentru a urma procedurile impuse de Codul de procedură civilă în vederea punerii în executare a ordonanţei preşedinţiale de plasament în regim de urgenţă prin intermediul unui executor judecătoresc, fapt care determină riscuri suplimentare pentru copil", se arată în raport.

Avocatul Poporului consideră că în cazul copiilor ar putea fi aplicată regula care funcţionează deja în cazul persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

Astfel, în caz de urgenţă, medicul psihiatru, după evaluarea stării de sănătate mintală a persoanei aduse şi după aprecierea oportunităţii internării nevoluntare, dispune internarea nevoluntară a pacientului şi informează despre aceasta, de îndată, persoana respectivă, reprezentantul legal sau convenţional ori, după caz, autoritatea tutelară. Judecarea se face în regim de urgenţă, în camera de consiliu, iar instanţa hotărăşte, după caz, confirmarea sau încetarea internării medicale nevoluntare.

"O astfel de procedură aplicată în cazul copiilor aflaţi în pericol iminent, în situaţii de abuz deosebit de grav, când integritatea fizică şi viaţa le sunt puse n pericol, ar reduce cu mult timpul de intervenţie pentru luarea măsurii de protecţie atât de necesară. O reglementare similară ar da posibilitatea reprezentanţilor DGASPC de a proceda la efectuarea de urgenţă a verificărilor şi luarea deciziilor care se impun cu privire la situaţia copilului aflat în pericol. Totodată, instanţa este cea care, în final, decide confirmarea sau încetarea măsurii dispuse, astfel că dispoziţia directorului DGASPC este supusă controlului judecătoresc. Printr-o astfel de reglementare ar putea să se procedeze la scoaterea imediată a minorului din mediul în care viaţa sa, integritatea fizică îi sunt puse în pericol", menţionază specialiştii.

Astfel, AP propune identificarea unei soluţii legislative care să se aplice strict în cazuri grave, în situaţii de abuz deosebit de grav, când minorul este în pericol iminent, când integritatea fizică şi viaţa îi sunt puse în pericol, prin introducerea unei proceduri speciale şi de urgenţă, alta decât emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, care să permită reprezentanţilor direcţiilor efectuarea de urgenţă a verificărilor şi luarea deciziilor care se impun referitor la situaţia copilului, cu asigurarea sprijinului efectiv şi prompt al organelor de poliţie.

"Dacă dispoziţia directorului DGASPC ar avea forţă executorie, ar permite scoaterea minorilor din mediul în care viaţa lor este pusă în pericol, până la soluţionarea cauzei de către instanţa judecătorească, instanţă care poate verifica legalitatea măsurii adoptate şi poate dispune menţinerea acestei dispoziţii sau revocarea măsurii dispuse prin dispoziţia directorului DGASPC", se arată în raportul citat.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
COPII,
ABUZURI,
RAPORT
/actualitate/ap-dgaspc-ar-trebui-sa-instituie-plasamentul-in-regim-de-urgenta-pentru-copiii-aflati-in-pericol-14245963
14245963
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.