Industria românească de software şi servicii IT a generat în 2024 afaceri de 17,7 miliarde de euro, în creştere cu 7% în termeni reali - cel mai modest ritm din ultimii ani, potrivit studiului anual al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Pe lângă modificările fiscale din 2024 şi încetinirea cererii globale, reprezentanţii industriei semnalează şi o piaţă internă subdimensionată, în condiţiile în care sectorul public nu a devenit cumpărătorul de software pe care companiile locale îl aşteptau.

„Din păcate, piaţa internă de software în România este mică. Ne-am bazat ca statul, în special cu PNRR, să fie un promotor – să cumpere software local, să-l implementeze şi să stimuleze produsul nostru, să fie o investiţie în companiile din România. Nu este cum ne-am fi dorit”, a declarat Edward Creţescu, preşedintele ANIS. PNRR este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, programul european prin care România are alocate fonduri consistente pentru reforme şi investiţii, inclusiv în digitalizarea administraţiei publice.

„Firmele au expertiză globală pe care nu o foloseşte nimeni”, a adăugat Radu Postolache, membru în Consiliul Director ANIS. Industria IT românească s-a dezvoltat în mare măsură pe baza investiţiilor străine directe şi a modelului de outsourcing - dezvoltare de software la comandă pentru clienţi externi -, un segment care reprezintă 9,6 miliarde de euro.

ANIS susţine că digitalizarea administraţiei publice ar genera cerere pentru companiile IT locale. „Ne dorim ca guvernul să fie mai determinat pe partea de digitalizare la nivelul întregii economii. Pentru industria noastră, aceasta înseamnă o piaţă internă mai mare, dar pentru economie în general înseamnă competitivitate”, a explicat Corina Vasile, director executiv ANIS. „Când statul dă direcţie de digital-first, atunci şi sectorul privat se aliniază.”

Totuşi, digitalizarea serviciilor publice rămâne un proces complex, cu provocări care depăşesc componenta de achiziţii software - de la interoperabilitatea sistemelor existente şi fragmentarea instituţională, până la capacitatea administrativă de a gestiona proiecte tehnologice de anvergură.

Reprezentanţii ANIS mai spun că ecosistemul de startup-uri inovatoare şi posibilităţile de scalare pe care le au companiile locale rămân „relativ reduse”. „Pentru companiile care sunt fie startup-uri inovatoare, fie companii locale care vor să se extindă, avem nevoie de o politică mai coerentă de sprijin pentru internaţionalizare”, a mai spus Corina Vasile. Companiile multinaţionale care au dezvoltat deja centre de servicii sau centre de cercetare-dezvoltare în România au potenţialul de a atrage servicii cu valoare adăugată mai mare dinspre grupurile lor, având echipe locale experimentate şi rodate în proiecte internaţionale complexe.

Studiul arată că industria IT&C (tehnologia informaţiei şi comunicaţii) în ansamblu a ajuns la 23,6 miliarde de euro în 2024, însă contribuţia la PIB (produsul intern brut) a scăzut pentru al treilea an consecutiv, de la 6,8% la 6,67%. Numărul angajaţilor a stagnat la circa 196.000, sub vârful de peste 200.000 atins în 2022, confirmând un platou pe piaţa muncii.