Aglomerările urbane au mutat în ultimii ani focusul pe crearea de grădiniţe şi şcoli private, în lipsa unor investiţii de acest fel din partea statului. Oraşe mari, precum Braşov de exemplu, au cunoscut o creştere a numărului de copii, iar odată cu aceasta nevoia de grădiniţe, centre educaţionale sau de after school s-a mărit. Ce-au făcut unii părinţi? Şi-au luat inima în dinţi şi au devenit antreprenori, deschizând ei înşişi astfel de centre de educaţie. Unii dintre aceştia au trecut pragul ZF Afaceri de la Zero. Cum au reuşit?

Grădiniţa lângă casă. Asta este de regulă dorinţa multor părinţi, iar poate sute de tineri au sesizat această nevoie şi au dezvoltat o afacere de acest tip, fie grădiniţe, centre educaţionale sau centre unde or-ganizează ateliere, pariind economiile proprii, împrumuturi de la părinţi sau rude sau chiar de la bănci. 

„Eu sunt economist şi după ce mult timp am lucrat în bancă, 11 ani, a venit momentul acela când  am devenit mamă iar după al doilea copil m-am gândit ce aş putea să fac astfel încât să fiu cât mai aproape de ei şi să-i văd crescând. Asta a fost motivul sau declanşatorul”, a spus Laura Ciuperceanu, fonda-toarea after schoolului Wings şi managerul Grădiniţei Miniterra.

Ea a fondat after schoolul Wings şi a preluat ulterior Grădiniţa Miniterra din Bucureşti, pe care a acreditat-o. Mai mult, anul acesta a mai deschis un sediu al grădiniţei şi a ajuns la 150 de copii. Centrul educaţional Wings din Bucureşti de-serveşte 80 de copii în fiecare an, după cum povestea anterior antreprenoarea. În afară de finanţare pro-prie, a beneficiat şi de fondurile din programul Start-Up Nation din 2017.

Pe de altă parte, Mădălina Măicănescu, fondatoarea Grădiniţa Maya şi prietenii avea experienţă în do-meniu, fiind de profesie educatoare şi lucrând timp de mai mulţi ani în sistemul de stat, dar şi la grădiniţe private. Ea a început să caute împreună cu sora sa o grădiniţă potrivită pentru nepoata sa, care la acea vreme avea doar doi ani, iar în 2016 a deschis propria grădiniţă. ”Nu ne doream ca cea mică să simtă ideea de instituţie, ci ne doream o atmosferă apropiată de cea de acasă, unde copilul să se integreze uşor“, a povestit Mădălina Măicănescu.  În 2021, Mădălina Măicănescu a mai deschis o unitate în Oto-peni, iar doi ani mai târziu a mai fost deschisă o grădiniţă tot în Otopeni, ajungând astfel la trei grădiniţe.

„Am decis să deschidem două grădiniţe în Otopeni pentru că am avut multe cereri. Tendinţa oamenilor este de a migra din Bucureşti către Ilfov, mai ales în zona de nord. Am văzut o cerere foarte mare acolo pentru grădiniţe, nu sunt multe grădiniţe“, puncta Mădălina Măicănescu. 

Dacă ea a avut experienţă în domeniu, mulţi dintre cei care au pariat pe astfel de businessuri au plecat de la o nevoie proprie şi nu au avut o istorie în acest domeniu. De exemplu, pentru Roxana Cornea şi soţul ei căutarea unei grădiniţe potrivite pentru fiica lor cea mică s-a transformat în căutarea unui loc po-trivit pentru a fonda propria grădiniţă, iar acest demers s-a concretizat în deschiderea unui centru edu-caţional în iulie 2021. „În primăvara anului 2021 am început să ne gândim la o grădiniţă, dar a fost doar o idee. Am început să vorbim cu oameni din jurul nostru şi ne-am dorit ceva ce ne-ar plăcea să facem şi pentru ea, dar şi pentru noi. Ulterior, am început să căutăm spaţiu şi am început încet-încet să creem acest loc frumos pe care ulterior l-am crescut cu pasiune şi din tot sufletul“, a povestit Roxana Cornea, fondatoarea centrului educaţional Iuladi Kids. Nici ea, nici soţul ei nu aveau experienţă în domeniul edu-caţional, ci doar de părinţi având în vedere că au doi copii. Însă, atunci când au deschis centrul edu-caţional, Roxana s-a încris la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei pentru că a considerat că este im-portant să acumuleze şi cunoştinţe teoretice despre cum ar trebui să lucreze cu copiii şi nu doar să se bazeze pe experienţa de părinte. Cei doi antreprenori au investit circa 50.000-60.000 de euro în acest centru educaţional, pariind practic toate economiile pe visul lor. 

Mai devreme de momentul găsirii unei grădiniţe potrivite pentru copil s-a gândit la propriul business An-dreea Meiroş, de profesie antrenor de dans sportiv, care a deschis grădiniţa Onix Junior din Bragadiru după ce a devenit mamă pentru a doua oară, din dorinţa de a o avea aproape pe cea mică. „Câteodată experienţa de antreprenor este grea, dar nu îmi vine să o iau la goană şi nu am avut niciodată ideea de a renunţa. Faptul că am crescut într-un an şi jumătate în toate modurile în care poate creşte un om, o femeie, o mamă, o soţie m-a făcut să vreau şi mai mult“, a povestit antreprenoarea, care se gândea să mai deschidă un sediu. Fondatoarea grădiniţei Onix Junior povestea că cel mai mare sprijin pentru a-şi duce proiectul la nivelul la care este astăzi a venit din partea familiei sale. Totodată, în dezvoltarea pro-iectului a cântărit mult şi sprijinul pe care ea l-a găsit în Stup, hubul pe care Banca Transilvania l-a creat pentru a ajuta micii antreprenori să îşi pună ideile de business în aplicare.

Şi zona de afterschool şi ateliere s-a dezvoltat puternic în ultimii ani. De exemplu, Liana Palaş din Târ-govişte a terminat Facultatea de Marketing şi a hotărât să facă pasul către antreprenoriat cu Centrul Ca-rusel, un proiect în zona de educaţie care oferă servicii de after school, dar şi activităţi educative, pre-cum dezbatere, pictură sau limba engleză.     

Iar în incinta complexului rezidenţial Greenfield, Casandra Dobromir, care a lucrat mai bine de un de-ceniu într-un centru educaţional de limbi străine, a pornit Satu’ lu’ Pupu, un loc dedicat copiilor între zero şi trei ani şi părinţilor lor, unde au loc ateliere pentru cei mici. Investiţia s-a ridicat la 10.000 de euro, iar banii au venit din surse proprii.

„Este foarte important să simţi că faci parte dintr-o comunitate, că nu eşti singur, iar pentru mame, mai ales, este foarte încurajator. Îmi doresc să ajung la mamele care au nevoie de susţinere şi apreciere”, a povestit  Casandra Dobromir. Ea a reuşit să aducă la ateliere atât părinţi din zonă, cât şi din Mogoşoaia, Pipera sau Otopeni.

Astfel, pariul părinţilor pe un business în educaţie se dovedeşte câştigător.

Mulţi dintre cei care au pariat pe astfel de businessuri, fie că vorbim despre grădiniţe, centre edu-caţionale sau de after school, au plecat de la o nevoie proprie şi nu au avut o istorie în acest domeniu.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Antiform- produse de decor 

Fondatori: Raluca Stanciu şi 

Dragoş Cireaşă

Număr produse: 4

Preţ produse: de la 70 la 100 de lei 

Plan de dezvoltare: lansarea unei noi colecţii

Stupina Racariu – producător de miere

Fondatori: Familia Racariu

Număr stupi: peste 100

Vânzări/lună bună: 50 kg de miere

Prezenţă: magazine locale şi târguri

Vocativ - ghid dedicat părinţilor şi profesorilor

Fondatoare: Adriana Moscu şi 

Florinela Iosip

Număr abonaţi: 4.500

Investiţii: câteva mii de euro din donaţii

Remembrance – brand de invitaţii de nuntă

Fondatoare: Emilia Florea

Cifra de afaceri 2024: 50.000 de euro

Investiţie iniţială: 200 de lei 

Planuri de dezvoltare: deschidere de magazin online

LEGGERO dolci e gelato – magazin cu îngheţată

Fondatoare: Laura Anton

Locaţii: 2

Număr sortimente: peste 35

Plan de dezvoltare: deschiderea a încă două locaţii

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor an-treprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salar-iaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.