O întâlnire decisivă

Autor: Ioana Matei Postat la 16 septembrie 2022 103 afişări

O întâlnire decisivă

Se spune că în orice domeniu este ideal să ai un mentor pentru a te dezvolta, iar exemplul Mirelei Pitu este relevant în acest sens. O întâlnire cu unul dintre primii oameni de comunicare din România i-a definit întregul parcurs profesional ulterior.

Am avut marele noroc să lucrez de la început în proiecte mari, de anvergură, şi să o am pe Sandra Pralong ca mentor în primii mei ani în această industrie, fiind una dintre puţinele persoane cu experienţă internaţională la cel mai înalt nivel, în New York”, povesteşte Mirela Pitu despre modul în care a ajuns să dezvolte una dintre agenţiile de comunicare româneşti, după mai bine de 10 ani de experienţă ca lider al altor două companii de profil. Anul acesta, ea previzionează pentru Pi2 PR & Marketing, agenţia care îi poartă numele, venituri din consultanţă de 400.000 de euro în România şi 75.000 de euro în Bulgaria, o piaţă pe care au intrat în 2022. În ceea ce priveşte echipa, în prezent au şapte consultanţi în România, doi în Bulgaria şi lucrează pe proiecte punctuale cu o reţea de colaboratori. 

Mirela Pitu a ajuns să lucreze în comunicare în urma unei întâlniri cu Sandra Pralong, în anul 2000 – aceasta îşi încheia la vremea aceea mandatul de Consilier de Comunicare al Preşedintelui Constantinescu. A început să lucreze atunci cu ea pentru diverse organizaţii internaţionale ce aveau proiecte în România (OECD, UNICEF, UNDP), iar apoi au urmat alte branduri internaţionale, interesate de privatizările de la acea vreme, printre care Renault, care cumpărase Dacia sau Erste Bank, care voia să cumpere BCR. Câţiva ani mai târziu, Sandra Pralong a plecat la Bratislava pentru un job regional în cadrul Naţiunilor Unite, iar Mirela Pitu a rămas la conducerea Synergy, o agenţie care la momentul respectiv lucra pentru cele mai mari branduri internaţionale prezente în România: „În martie 2008 aveam suficientă încredere în mine că să-mi creez propria agenţie de PR, pe care am denumit-o Pi2, după numele meu de familie. Aveam 31 de ani. La câteva luni după, a început criza economică.”

Au urmat apoi 14 ani în industria românească de PR, pe care o descrie drept una extrem de competitivă: „Este o industrie agilă şi dinamică, puternic antreprenorială, în care, spre deosebire de alte ţări, femeile sunt majoritare. Şi fac o treabă extraordinară. În ultimii ani, industria de PR a integrat multe servicii noi care ţin de social media, community engagement şi influencer endorsement, digital şi content marketing. Este o industrie extrem de dinamică şi creativă, în care creşterea serviciilor a condus la diversificarea ofertei, la un volum mai mare de clienţi, dar şi la o presiune pe costuri, cel puţin după criza din 2008”.

Antreprenoarea a înfiinţat Pi2 după ce a absolvit un program internaţional de EMBA, dorinţa sa de atunci fiind să rămână în zona de strategie şi să lucreze direct cu cei care iau deciziile într-o companie: „Acest lucru ne permite să ne concentrăm pe partea de consultanţă în comunicare. Urmează serviciile care ţin de media relations, employer branding (pentru companiile care sunt active pe piaţa recrutării şi îşi doresc să aibă un brand bun de angajator), social media, video content şi digital marketing”.


CV de antreprenor:

Mirela Pitu dezvoltă Pi2 PR & Marketing din martie 2008;

Între 2006 şi 2008, a pus bazele VĂO Group în România din rolul de General Manager;

A fost General Manager al Synergy Communications între 2001 şi 2006;

A absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti şi şi-a consolditat pregătirea cu un program masteral în Studii Administrative Europene la SNSPA şi cu un Executive MBA la WU Executive Academy.


Observă că cea mai mare parte a celor care accesează serviciile unei agenţii de PR sunt clienţi internaţionali sau companii antreprenoriale din Bucureşti şi alte câteva oraşe mari: „Asta nu înseamnă că firmele din ţară nu fac PR, ci doar că, probabil, se limitează la activitatea realizată cu departamentele interne sau lucrează cu freelanceri, gândindu-se că nu îşi permit să angajeze o agenţie din Bucureşti, ceea ce e total greşit”.

Şi, fiindcă criza nu a lipsit din activitatea sa încă de la început, Mirela Pitu descrie şi felul în care companiile cu care lucrează au reacţionat la crizele recente: „În orice criză, primii care contează sunt oamenii. La debutul pandemiei a fost mai întâi grija faţă de angajaţi, clienţi, familii şi comunicarea măsurilor de siguranţă. Apoi a fost rândul businessului prin implementarea platformelor online astfel încât clienţii să îşi poată desfăşura activitatea în noile condiţii. Au fost spitale care şi-au deschis platforme de consultaţii online, dezvoltatori care au implementat vizionări 3D, evenimentele s-au transformat în webinarii şi live-uri în social media. A fost un efort intens pentru a comunica siguranţă şi adaptarea la businessul online”. În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, acesta a adus provocări similare: „Mai întâi a fost răspunsul umanitar, care nu ţine de comunicare, cât de susţinere de orice fel. Ne-au sunat clienţi care, ştiind că lucrăm pentru dezvoltatori, ne-au rugat să le facilităm închirierea unor apartamente către partenerii sau colegii pe care îi relocau din Ucraina. Apoi a urmat gestionarea impactului asupra businessului. Am explicat consecinţele în fiecare industrie: volatilitatea cursului valutar şi implicaţiile sale pentru clienţii din domeniul financiar-bancar; lipsa materiei prime pentru clienţii din industrie şi construcţii, impactul inflaţiei asupra produselor de creditare etc”.

Mai este loc de agenţii de comunicare pe piaţa locală? Mirela Pitu spune că într-o industrie creativă, în care investiţiile constau în propria pregătire, este mereu loc de forţe noi: „Toţi am început de la zero, provocarea este să transformi o activitate de freelancer într-un business stabil, care să aibă creştere sănătoasă de la an la an. Dincolo de energia creativă şi antreprenorială, strategia cu care porneşti la drum poate să fie câştigătoare sau nu. Cred că pe o piaţă atât de competitivă, specializarea pe o anumită industrie, în care să poţi face lucrurile altfel sau mai bine, poate fi o direcţie bună.” O altă direcţie recomandată de ea sunt  serviciile noi, unde toţi pornim de la zero într-un fel sau altul: „De exemplu, dacă aş avea 20 de ani şi aş vrea să intru puternic pe piaţă, m-aş concentra să produc conţinut video pe TikTok pentru că brandurile de consumer sunt interesate de acest canal nou”.

Totuşi, uitându-se la perspectivele de viitor ale dezvoltării industriei de comunicare, consideră că brandul şi reputaţia pe termen lung ale unei companii sunt o îmbinare între mediul clasic şi cel digital: „Digital marketingul îţi vinde produsele sau serviciile pe termen scurt. Sunt clienţi, în special din zona de B2B, care nu au nevoie de digital marketing. Însă nu cunosc niciun client care să nu aibă nevoie de reputaţia şi vizibilitatea pe care o obţii prin instrumentele clasice de PR. Pe de altă parte, digital marketing este mai uşor de măsurat, cu efecte rapide, însă clienţii trebuie să înţeleagă că rămân dependenţi de banii pe care îi plătesc către Google şi că, în prima lună în care nu vor cheltui, brandul lor nu va mai exista. În PR, rezultatele se văd greu, sunt mai dificil de măsurat şi este nevoie de clienţi care cunosc importanţa sa pentru a avea încredere că funcţionează”.

Printre realizările recente ale companiei se numără intrarea pe piaţa din Bulgaria, o decizie favorizată de context, după cum spune Pitu: „Au fost proiecte punctuale în care clienţii ne-au rugat să îi ajutăm în Bulgaria. Am încercat să o facem din biroul nostru din Bucureşti, dar n-a funcţionat. Apoi am început o colaborare cu cineva la nivel local, am tradus materialele în bulgară, iar rezultatul a fost unul decent, dar nu la standardele noastre. Următoarea etapă a fost să angajăm pe cineva care vorbeşte limba şi care să ne ajute cu presa locală.”

Diferenţele între cele două pieţe? Acestea sunt date, în mare parte, de folosirea alfabetului chirilic, după cum spune Mirela Pitu: „Chiar şi în social media, în special în comunicarea pe LinkedIn, care are un profil de business, ei preferă să comunice în limba bulgară, şi atunci interacţiunea e greoaie. În România, suntem mai deschişi la comunicarea în engleză şi asta ne ajută să interacţionăm mai bine cu cei care nu ne vorbesc limba. Iar alfabetul este latin, deci măcar numele sau cuvintele cu iz internaţional se pot citi şi înţelege uşor. În final, asta ne ajută să fim mai deschişi şi să comunicăm mai uşor”.  Ea observă că, din acest punct de vedere, Europa de Est este mult mai dificilă decât Europa de Vest, unde sunt câteva limbi, şi acelea de circulaţie internaţională. În regiunea noastră sunt multe limbi, foarte diferite una de cealaltă, alfabete diferite (grecesc, chirilic etc.), fiind greu să-ţi identifici chiar şi propriul nume, atunci când acesta e scris într-un alt alfabet.

Piaţa pe care activează Pi2 generează afaceri anuale de aproximativ 50 de milioane de euro, din care 35 de milioane de euro sunt reprezentate de top 10 jucători – dintre care aproximativ jumătate sunt agenţii internaţionale, care generează afaceri de 35 de milioane de euro. „Valoarea pieţei se referă la activitatea agenţiilor care contractează în principal servicii de strategie şi consultanţă în comunicare, servicii de creaţie, relaţii cu presa şi influencerii din social media, generarea de conţinut pe canalele proprii şi reţelele de social media, comunicare internă, comunicare de mediu şi CSR”, explică Mirela Pitu.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.