Escape the room a evadat: de la business de nişă la fenomen social

Autor: Bogdan Angheluţă Postat la 24 iunie 2016 989 afişări

În urmă cu aproape doi ani le prezentam colegilor de redacţie ideea unui material legat de un business apărut recent la noi, din zona de entertainment, care avea potenţial de a creşte şi de a ieşi din acea zonă de nişă. Acel business era Escape the room, şi la vremea respectivă puteai număra pe degetele de la o mână numărul operatorilor din bucureşti. Astăzi numărul este de aproape 70, iar interesul pentru evadarea din camere este pe zi ce trece tot mai mare.

Escape the room a evadat: de la business de nişă la fenomen social

Ideea din spatele Escape este una destul de simplă: eşti într-o cameră încuiată, înconjurat de indicii, şi ai la dispoziţie 60 de minute pentru a găsi cheia. Pare simplu? În realitate, nu e chiar aşa. România a apărut pe harta mondială a jocurilor de tip Escape the Room în 2013, atunci când mai mulţi antreprenori din Cluj şi Timişoara au decis să-şi încerce norocul, amenajând locaţii. A urmat Bucureşti, unde, fără bugete de promovare, Escape the Room a început să atragă tot mai mulţi clienţi.

UN DOMENIU ÎN CARE CONCURENŢA ESTE NECESARĂ

Franciska Vaida (28 de ani) şi Radu Tiu (37 de ani) sunt echipa din spatele No Exit Escape Room, brand ce operează două camere: Salon #13 şi The Box. „Venim din medii diferite, el este corporatist pursânge, iar eu psiholog; o vreme am lucrat în privat iar acum sunt angajata unei instituţii de stat“, povesteşte Franciska Vaida. „Credem că aceste diferenţe de background ne-au ajutat în crearea acestui proiect.“

Au investit în afacere 7.000 de euro, investiţie ce a inclus partea de construcţie, amenajări şi implementare a conceptelor celor două camere. „Radu a auzit de concept şi amândurora ne-a plăcut foarte tare ideea. El era într-un fel de an sabatic şi eu eram într-o perioadădestul de rutinată la muncă, aşa că momentul a fost perfect. Eu aveam ceva experienţă în zona asta de antreprenoriat, el era curios să încerce un business nou care să îmbine creativitatea cu arta şi zona de entertainment, iar de aici lucrurile au evoluat într-un mod constructiv şi s-a născut No Exit Escape Room“, povesteşte ea.

Piaţa de Escape the Room nu este neapărat una stabilă, cred ei, numărul clienţilor variind puternic de-a lungul unui an. „Am avut câteva luni foarte bune, dar în aceeaşi măsură am avut trei luni teribil de slabe. Vizavi de clienţi, situaţia este mai complicată decât ar părea în prima fază şi am să vă explic de ce: acest concept este relativ nou în România şi încă sunt foarte mulţi oameni care nu au auzit de el, astfel încât este în continuă mişcare şi creştere. Radu are o vorbă draguţă: «Suntem prieteni cu clienţii preţ de două camere, apoi putem să le recomandăm şi altele»; asta înseamnă că după ce o echipă termină camera unui operator, va merge să joace în camerele altor operatori şi de aici fluxul de clienţi. Este un domeniu în care concurenţa este cât se poate de constructivă şi necesară“, explică fondatorii No Exit. „Sunt foarte multe camere bune în acest moment în Bucureşti. No Exit se diferenţiază prin faptul că game play-ul se bazează foarte mult pe logică, pe vizualizare, oamenii se distrează bazându-se pe propria lor minte şi mai puţin pe artificii ale decorului sau pe altfel de device-uri.“

TINERI ABSOLVENŢI, ÎNCUIEM CORPORATIŞTI

Escapology a fost fondată de Bogdan Păduraru şi Andreea Caragioiu. Bogdan are 28 ani, este născut în Medgidia, a terminat Facultatea de Comerţ la ASE în Bucureşti; este programator şi pasionat de robotică şi aştepta cu nerăbdare să găsească o idee de afacere care să-l transforme în antreprenor. Andreea are tot 28 de ani, născută în Bucureşti, a terminat specializarea Informatică la Universitatea Bucureşti, iar apoi a terminat un master în management la ASE, pasionată de hand-made şi antreprenoriat. „Escapology era în faza de idee încă din decembrie 2014. Nu a fost ceva premeditat, ci asta am simţit că trebuie să facem. Primul Escape jucat a fost în octombrie 2014 în Bucureşti, însă ideea de a ne face propriul Escape nu se conturase încă. Punctul decisiv a fost după ce am jucat câteva Escape-uri în Budapesta şi am fost atât de captivaţi de stilul de joc şi de elementele din camere încât la scurt timp ne-am apucat să creăm propriul Escape. Şi aşa a prins viaţă Escapology - High Tech Escape Room. De ce High Tech? Pentru că noi credem că la momentul de faţă un joc cu adevărat captivant şi bun trebuie să înglobeze şi tehnologie, credem că Escape-urile de tip clasic trebuie sa fie puţine şi... pe cât posibil de colecţie“, spun cei doi.

Primul pas, spun ei, a fost să studieze foarte bine piaţa de Escape din Bucureşti pentru a elimina pe cât posibil asemănările cu alte jocuri. „Această experienţă ne-a ajutat să înţelegem foarte bine psihologia jocului de Escape pentru a reuşi noi înşine să creăm un scenariu original, cu un stil de joc alert şi elemente personalizate, care nu se regăsesc în altă parte.“

Investiţia iniţială a trecut de 10.000 de euro şi au în plan să mai finanţeze, din resurse proprii, următoarele două proiecte: primul pe partea de persoane fizice şi al doilea pe partea de corporate. „Nu avem un profil anume al clientului Escapology, dar avem două mari direcţii pe care le-am identificat: pe de o parte tineri corporatişti, iar pe de alta copii şi adolescenţi veniţi să se distreze singuri sau împreună cu familia.

Piaţa de Escape Room din România este încă într-o fază aflată la început în special în provincie. Situaţia în Bucureşti, ca în majoritatea domeniilor de altfel, stă total diferit. Conceptul a devenit faimos în ultimii doi ani şi numărul camerelor a explodat de la o piaţă de aproximativ 10 camere în 2014 la 120 de camere în 2016. Ritmul de creştere a încetinit foarte mult, majoritatea jocurilor s-au deschis în primăvară-vară 2015 şi apoi apariţiile noi au fost din ce în ce mai rare. Piaţa este foarte fragmentată, există foarte mulţi operatori cu un numar relativ mic de camere. Mulţi dintre aceştia au pornit în acest domeniu fără un background relevant de cunoştinţe şi abilităţi, astfel că sunt numeroase jocuri slabe calitativ, atât pe stilul de joc şi puzzle-uri, cât şi decor şi atmosferă generală.“ Escapology operează în prezent camera The Nuclear Spring, cu un grad de dificultate mediu spre avansat. „Nu este neapărat vorba de jocuri excesiv de grele, ci mai degrabă de numărul mare de elemente din joc şi mulţi paşi ce trebuie rezolvaţi“, explică cei doi.

DOI VIITORI CONSULTANŢI PASIONAŢI DE JOCURI

Vlad Istrate (23 de ani) şi Denise Ionescu (25 de ani) sunt freelanceri: Vlad în domeniul financiar, iar Denise în zona traducerilor. În prezent ambii urmează un master de consultanţă în afaceri la Universitatea Bucureşti, dar timpul liber şi-l petrec pentru a creşte businessul Bolthaus.

„Ideea ne-a venit imediat după ce am auzit de acest concept de la nişte prieteni, iar după ce am jucat prima cameră deja am decis să pornim la drum cu propriul Escape Room. Conceptul ni s-a părut inedit şi datorită faptului că pe vremea aceea nu se găseau atât de multe Escape-uri în Bucureşti; ni s-a părut o oportunitate bună de afacere. Am luat-o ca pe o provocare, dacă în alte ţări se poate, la noi de ce nu?“, povesteşte Denise Ionescu. Au pornit businessul în vara anului 2015, însă „începutul a fost destul de lent, având o singură cameră pe vremea aceea (Tutankhamon’s Curse) iar publicitatea rezumându-se la «word of mouth», adică recomandarea prietenilor, aceştia fiind de altfel clienţii noştri din acea vară.“ În toamnă au terminat şi a doua cameră, Mayan Maze, şi au început să investească în publicitate pe canalele populare de socializare precum Facebook, Google+, Instagram şi chiar pe motorul de căutare Google.

„Datorită faptului că Bolthaus operează în locaţie proprie, am avut posibilitatea de a construi totul pe placul nostru şi pe stilul imaginat de către noi. Renovarea şi amenajarea locului au costat în jur de 10.000 de euro, deoarece a necesitat un «facelift» considerabil, fiind un imobil vechi. Decorul, aparatura de logistică, site-ul, camerele de joc şi tot ce se mai poate adăuga până la produsul finit au mai costat încă 7.000 de euro“, spun cei doi.

Elementele de diferenţiere faţă de alte afaceri similare, crede Denise Ionescu, sunt cele fizice şi dinamice pe care le-au încorporat în camera Mayan Maze. „Camera nu este una clasică, unde jocurile sunt rezolvate stând pe scaun sau pe jos – ci există posibilităţi de a te simţi în întregime într-o junglă veritabilă. Mai multe nu putem spune pentru a nu strica surpriza celor care nu au apucat să joace încă. De asemenea, considerăm ca locaţia este un avantaj, totul fiind nou cu un aspect modern.“

DRUMUL DE LA BUSINESS LA FRANCIZĂ

George Petre (26 de ani) şi Tudor Bogdan-Mario (25 de ani) au pornit afacerea InsideOut la începutul anului trecut, profitând de numărul tot mai mare al celor interesaţi de conceptul Escape the Room.

Cei doi au pornit businessul cu o investiţie de 20.000 de euro, iar acum sunt aproape să lanseze cel de-al treilea scenariu. „Am pornit în mod oficial acest business în martie 2015 iar în iunie a avut loc lansarea InsideOut Escape Rooms cu prima cameră Inception: The Dream, după aproximativ trei luni de lucrări şi amenajări. Atunci a fost şi prima zi de testare a camerei, în jur de 7 echipe i-au trecut pragul. Emoţiile au fost mari, nu ştiam dacă vor evada în 20 minute, 60 sau deloc şi ne aducem şi acum aminte nerăbdarea de a auzi primul feedback.“

Echipa InsideOut pregăteşte lansarea unui nou spaţiu, cel de-al treilea, denumit Lord Of The Rings: The Journey. „Este o cameră în care am mizat foarte mult pe decor şi tehnologie, în care am reuşit să îmbinăm perfect piese de decor hand-made aduse din Africa, cu microcontrolere, senzori de prezenţă şi magnetici, efecte de sunet şi altele.“

Chiar dacă majoritatea clienţilor sunt persoane fizice şi nu companii, George Petre şi Tudor Bogdan-Mario spun că există interes pentru astfel de activităţi şi dinspre zona corporate. „Jocul de Escape se bazează pe comunicarea între membrii echipei, acest lucru este foarte important într-o companie, iar o astfel de activitate, în afara biroului, te face să descoperi lucruri noi despre colegii tăi, să îi cunoşti mai bine, într-un mod distractiv şi relaxat“, explică cei doi. „În ceea ce priveşte domeniul de activitate al companiei, nu există un tipar, am avut colaborări cu oameni din diferite industrii: IT, financiar-contabil sau retail.“

Fondatorii InsideOut se gândesc la extinderea afacerii şi în afara Capitalei, cel mai probabil prin francizare. „Pe lângă deschiderea de noi camere şi îmbunătăţirea celor deja existente, pentru viitor ne dorim extinderea în alte oraşe din ţară cât şi dezvoltarea unui sistem de francize, însă până în prezent am oferit consultanţă celor ce ne-au trecut pragul şi au fost interesaţi de deschiderea unui Escape Room.“

Urmărește Business Magazin

/actualitate/afaceri/escape-the-room-a-evadat-de-la-business-de-nisa-la-fenomen-social-15505448
15505448
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.