Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe şi ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investiţiile străine?

Autor: Răzvan Botea Postat la 03 iulie 2021 227 afişări

Investiţiile au frânat puternic în pandemie, cu excepţia câtorva sectoare, precum IT-ul sau logistica. Acum însă investitorii străini se uită la perioada post-pandemică, iar România este pe agenda lor, arată studiul EY Attractivness Survey 2021: doi din trei investitori străini spun că plănuiesc să investească în România în următoarele 12 luni. Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe şi ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investiţiile străine?

Este important să ştim unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industria manufacturieră şi IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România şi COO al EY Europa Centrală şi de Est şi Asia  Centrală, în cadrul conferinţei de lansare a studiului, eveniment găzduit de platformele media ZF. La ce se uită investitorii străini când vor să investească în România? Bogdan Ion a explicat că primele trei criterii relevate de studiul EY sunt fiscalitatea, infrastructura şi managementul crizei în contextul pandemiei. Rezultatele studiului din România sunt diferite de tendinţele la nivel european, unde principalele trei criterii pentru investiţii sunt legate de stabilitatea socială şi politică, forţa de muncă şi infrastructura. „Dacă vorbim de ce îi interesează pe investitorii străini când se uită la România avem sistemul fiscal, infrastructura şi strategia de managementul crizei în contextul pandemiei. La nivel european, primele trei criterii sunt stabilitatea socială şi politică, forţa de muncă şi infrastructura”, a mai spus Bogdan Ion.

Unul dintre avantajele României în atragerea investiţiilor străine este şi poziţia geografică, este de părere Murat Buyukerk, CEO al producătorului de electrocasnice Arctic, care are două facilităţi de producţie în România. „România are o amplasare strategică, la inter­secţia dintre trei pieţe mari: piaţa Uniunii Europene, O­rien­tul Mijlociu şi piaţa est-eu­ro­­peană. Apartenenţa la UE este un avantaj mare. Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori“, spune el. De asemenea, ecosistemul antreprenorial este de asemenea foarte important în atragerea investiţiilor străine, iar în România mediul antreprenorial s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20  de ani, spune Steven van Groningen, preşedintele şi CEO-ul Raiffeisen Bank România. „Este foarte încurajator să vedem o cultură antreprenorială în dezvoltare în România pe parcursul ultimilor ani. Acum 20 de ani cuvântul antreprenor avea o conotaţie negativă, dar acum cred că este mult mai pozitiv. Accesul la finanţare este de asemenea important pentru companiile mici şi mijlocii.“ România are, însă, nevoie de investiţii pentru a deveni mai atractivă în ochii investitorilor străini, a fost una dintre concluziile unanime ale videoconferinţei de lansare a studiului EY. „Este clar că investiţiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spaţiu de îmbunătăţire pe această zonă, şi nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate şi autostrăzi, ci şi de infrastructură digitală. Este vorba de asemenea de cadrul legislativ. Este nevoie de predictibilitate şi cred că aici este o zonă care încă poate fi îmbunătăţită”, a mai spus Steven van Groningen.

Investiţiile străine ar trebui să fie creatoare de plus valoare în România, a adăugat el: „Nu vrem investitori care doar să importe componente şi aici să le asambleze pentru a le retrimite în afară. Vrem investitori care să fie parte din comunitate, din tot ecosistemul şi să creeze valoarea adăugată aici.”

Investitorii străini se uită din ce în ce mai mult şi spre alte regiuni ale României, în afara Bucureştiului, în special către zona de vest. Administraţiile locale joacă şi ele un rol foarte important în menţinerea sau creşterea atractivităţii oraşelor sau regiunilor. Calea, în opinia primarului Timişoarei, Dominic Fritz, este o colaborarea între administraţia locală, mediul de business şi mediul de învăţământ.

„Un triunghi între administraţia publică şi strategia ei, sectorul privat şi universităţile (pentru a creşte atractivitatea oraşului – n. red.). Toţi inginerii trebuie să vină de undeva. Aici, în Timişoara, suntem foarte buni la tot ce ţine de automatizare şi cred că firmele sunt din ce în ce mai interesate. Să nu uităm de domeniul sănătăţii, unde vedem o explozie de concepte noi. Este mult spaţiu să creştem“, a spus Dominic Fritz.

Companiile au nevoie însă şi de forţă de muncă calificată de nivelul blue-collar, iar aici învăţământul dual joacă un rol vital: „Şi pe partea noastră este vizibil în discuţiile cu clienţii partea de educaţie şi această cerere crescândă, atât pentru partea de ingineri, partea de IT, cât şi pentru partea de logistică, deci partea de învăţământ dual şi aşa mai departe“, a spus Cristian Cârstoiu, partener, Chief Innovation Officer, EY România.

Ce arată rezultatele studiului

Două treimi dintre investitorii străini sondaţi de EY cu privire la atractivitatea României spun că vor să investească în România în următoarele 12 luni. În studiul din 2020, procentul era de doar 27%. Când se uită la România, investitorii vor să vadă în primul rând starea infrastructurii, strategia de managementul crizei şi nivelul general de adoptare a tehnologiilor. Tradiţional, Bucureştiul a fost principala destinaţie a investiţiilor străine directe (ISD). Noul sondaj EY arată însă că încep să recupereze teren şi alte regiuni, precum regiunea vestică a României şi regiunea sud-estică a Munteniei. Cu toate acestea, zona Moldovei nu a înregistrat progrese semnificative în privinţa ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.

41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va creşte după pandemie, iar principalele priorităţi ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului (33%) şi creşterea calităţii produselor şi a valorii adăugate a serviciilor (31%).

„Este important să ştim unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industrie manufacturieră şi IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile.”

Bogdan Ion, country managing partner, EY România şi Moldova

„Este clar că investiţiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spaţiu de îmbunătăţire pe această zonă, şi nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate şi autostrăzi, ci şi de infrastructură digitală.”

 Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România

„România are o amplasare strategică, la intersecţia dintre trei pieţe mari: piaţa Uniunii Europene, Orientul Mijlociu şi piaţa est-europeană. Apartenenţa la UE este un avantaj mare. Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori.”

Murat Buyukerk, CEO, Arctic


„Strategia cea mai importantă a administraţiei publice este ridicarea calităţii vieţii. Să ne asigurăm că funcţionează transportul în comun, spaţii verzi, aer curat, grădiniţe şi şcoli bine dotate. Toate aceste lucruri contează din ce în ce mai mult.”

Dominic Fritz, primarul Timişoarei

„Potrivit sondajului nostru, mulţi dintre investitori nu se mai uită la Bucureşti ca fiind principalul centru de investiţii, cum a fost pentru ultimii 5-6 ani. Mulţi dintre ei se orientează din ce în ce mai mult către regiunea de vest a României.”

Cristian Cârstoiu, partener, Chief Inovating Officer, EY România

„Infrastructura de telecomunicaţii este foarte avansată în România, atât din punctul de vedere al performanţei, cât şi al costului. Este un diferenţiator major faţă de alte ţări. De asemenea, continuăm să extindem această capacitate.”

Alexandru Nen, Solutions Architect IoT & Smart Cities, Telekom România


„Nu este ceva nou că sustenabilitatea şi schimbările climatice sunt sus pe agenda investitorilor. Pandemia a accelerat nevoia ca mediul de business să opereze într-un mod mai responsabil. Pe de-o parte să administreze riscurile şi pe de altă parte să răspundă nevoilor altor stakeholderi.”

Gus Schellekens, Senior Advisor, EY Climate Change & Sustenability Services

„Guvernul trebuie să transmită mediului de afaceri semnale clare, predictibile pe termen lung, privind politicile de mediu şi schimbările climatice, pentru a oferi companiilor încrederea de a acţiona atunci când promovează investiţiile care au ca scop reducerea emisiilor.” 

Robert-Eugen Szep, secretar de stat, Ministerul Mediului

„Sustenabilitatea va deveni probabil cel mai fierbinte subiect din sectorul energetic. Nu depinde numai de jucători, dar şi de comunitatea financiară. În sectorul energetic cred că sustenabilitatea este crucială, pentru mediul înconjurător. Sectorul energetic este cu siguranţă responsabil de poluare.” 

Carlo Pignoloni, CEO şi Country Manager, Enel România


„2021 poate fi un punct de cotitură pentru economia naţională, o perspectivă strategică pe termen lung pentru a stimula investiţiile. Se fac eforturi semnificative pentru atenuarea efectelor pandemiei şi atragerea investiţiilor. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este unul dintre instrumentele de creştere şi transformare, la care România are acces.” 

Carmen Adamescu, partener EY, liderul departamentului de tehnologie

„PNRR răspunde tuturor priorităţilor europene. Într-un fel sau altul, ne pliem pe strategiile de dezvoltare la nivel european. În cazul României, ca şi reforme foarte importante putem să exemplificăm în primul rând toată partea de fiabilitate a infrastructurii.”

Svetlana Gomboş, director general în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

„Avem 24 de state membre care şi-au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, printre care şi România. În acest moment în Parlamentul European este organizat un grup de lucru pentru monitorizarea implementării Regulamentului.”

Dragoş Pâslaru, europarlamentar

„Dacă vor veni la Bucureşti marii actori din cybersecurity aş putea spune că din conversaţiile pe care Cert-Ro le are cu ceilalţi actori, există un interes major din partea lor de a fi mai activi sau prezenţi în România. Pe de-o parte, pentru a se poziţiona mai aproape de centrul cibersecurity al UE.”

Dan Cîmpean, director general, Cert-Ro

Urmărește Business Magazin

ALEPH STORY: Pentru ce se îndatorează România. O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.