ANALIZĂ. Noua miză a investiţiilor străine în România: capitalul care zboară din zonele de război

Postat la 26 iulie 2022 166 afişări

Dacă Guvernul României va şti să-şi joace cartea aşa cum prevede interesul naţional în următorii câţiva ani, vom vedea o altfel de Românie. Companiile care pleacă din Rusia pot găsi aici o piaţă deschisă, forţă de muncă calificată şi ieftină şi multiple posibilităţi de investiţii. Autorităţile din România trebuie să facă eforturi pentru a crea un mediu propice pentru aceste investiţii, să sprijine investitorii străini şi, nu în ultimul rând, să „vâneze” companiile deschise la a face business în această perioadă.  

„Să nu uităm că, în afară de banii europeni pe care îi avem, vedem o mare migraţie a capitalului din zona Rusiei undeva în Vest. Este o luptă aprigă între ţările europene din această zonă, din Europa Centrală şi de Est, Polonia, Cehia, Ungaria, care fac un job mult mai bun decât România în a atrage acele investiţii. Este un efort foarte mare din partea fiecărei ţări pentru a atrage acele investiţii. Vorbim de zeci de miliarde de dolari care migrează. Obiectivul nostru în fereastra 12 - 24 de luni este să captăm cât mai mult din acele investiţii şi din acel know-how. Sectorul privat nu poate face faţă singur, ţara trebuie să-şi arate atractivitatea”, a declarat Alex Milcev, Tax & Law Leader, EY România în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie. El spune că sectorul agricol din România este unul în care se pot face bani, potenţialul României este unul foarte mare, nevalorificat la justa valoare. În plus, este şi un element geopolitic important în această perioadă.

În plus, Alex Milcev a punctat că, în România, ne-am obişnuit că economia merge indiferent de crizele politice, scandaluri, în ciuda carenţelor de la guvernare, însă pandemia ne-a învăţat un lucru: atunci când situaţia se degradează, se degradează foarte rapid, însă dacă apare un jucător foarte mare, precum statul, care este jucătorul cu cele mai mari resurse financiare, atunci când aceste resurse financiare sunt direcţionate cum trebuie, economia chiar poate fi salvată. „Eu zic că din 2020 până în 2022, în toată lumea s-a văzut cât de important este rolul statului, iar fără acel rol executat de stat probabil că economia ar fi fost într-o stare destul de precară. Acest rol învăţat de stat va fi ţinut minte şi va fi folosit altfel decât până acum. Dacă Guvernul României o să ştie să-şi joace cartea aşa cum prevede interesul naţional în următorii câţiva ani, cred că vom vedea o altfel de Românie în 30 de ani, 10 ani sau 5 ani”, a detaliat reprezentantul EY România.

Peter Latos, lider al departamentelor de Consultanţă, Strategie şi Tranzacţii din cadrul EY România, este de părere şi el că autorităţile trebuie să susţină mediul de business astfel încât economia locală să reuşească să atragă investitori în ţară. „Din perspectiva mea, trebuie să promovăm mai mult România ca destinaţie de investiţii, ca destinaţie turistică şi să atragem în continuare investitorii în ţară. Trebuie să ne asigurăm că piaţa atrage potenţialii cumpărători. Cred că există întotdeauna aşteptări de evaluare, dar trebuie să facem oamenii să înţeleagă fundamentul puternic al României. România are un potenţial imens de capital uman, dar trebuie să se ridice la un alt nivel prin sistemul de învăţământ. Trebuie să creăm abilităţile necesare întreprinderilor pentru a transforma economia”, a spus el în cadrul aceluiaşi eveniment. Peter Latos crede că va exista un interes ridicat al investitorilor faţă de România, având în vedere că ţara noastră are încă un decalaj semnificativ de acoperit în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, în mod clar are încă o clasă de mijloc în creştere care este interesată de investit într-o serie de segmente diferite ale economiei. „Există o oportunitate uriaşă de a conduce transformarea digitală. Nu va fi doar în jurul consumatorilor, energiei, digitalizării, ci şi producţiei. România are un potenţial uriaş în producţie. De asemenea, vedem investiţii în infrastructură care vor creşte conectivitatea ţărilor şi a pieţelor”, a explicat el. România are un potenţial imens de capital uman, dar trebuie să se ridice la un alt nivel prin sistemul de învăţământ. Trebuie să creăm abilităţile necesare întreprinderilor pentru a transforma economia, afirmă Latos.


Omer Tetik, director general, Banca Transilvania: „Acum suntem într-o conjunctură în care sistemul bancar are lichiditate, chiar dacă sunt costuri mai mari. Există disponibilitate şi lichiditate. Însă, problemele vin din multiple zone: geopolitică, lanţ de aprovizionare, tehnologie. Încercăm să ne poziţionăm şi să ne adaptăm.”


Concluzia lui este că România are nevoie de investiţii şi de a adăuga valoare în industria de producţie alimentară, precum şi pentru a capta exportul. România are multe de oferit – oamenii cred adesea că calitatea vieţii ar fi mai bună în alte ţări precum Marea Britanie, Germania, Franţa, dar taxele sunt mai mari acolo, de exemplu. „Ei pot veni să aibă un stil de viaţă bun aici. Este vorba de promovare şi de educaţie, nu numai în guvern, ci şi în afaceri.” 

Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România, crede că România trebuie să se adapteze la imprevizibilitate, iar statul român trebuie să supravegheze, să vegheze industriile şi să sprijine investiţiile. „Statul trebuie să vegheze continuu asupra industriilor, să lucreze îndeaproape cu ele, să facă strategii pe sectoare, să promoveze legi şi taxe care încurajează investiţiile. Nu suntem siguri ce va fi în viitor, cel puţin în următoarele 12 luni, şi cred că trebuie să ne adaptăm la imprevizibilitate. Criza COVID ne-a pregătit bine pentru o astfel de situaţie. Ne vom pregăti pentru o piaţă cu inflaţie în creştere, ceea ce înseamnă că trebuie să schimbăm modul de lucru pentru a ne adapta la această piaţă”, a declarat el.

Mihai Boldijar, director general, Bosch România, vicepreşedinte regiunea România şi Bulgaria, preşedinte PAR, este de părere că investiţiile pe timp de criză întăresc organizaţiile. În plus, el subliniază că organizaţiile trebuie să crească productivitatea pentru a atrage investiţii. „În perioadele de criză se poate investi, trebuie să investeşti pentru că investiţiile fortifică organizaţiile şi, dacă nu faci acest lucru în perioadele de criză, te vei trezi că după aceste perioade vei ieşi slăbit.  Trebuie să facem paşi importanţi în ceea ce priveşte productivitatea pentru că prin productivitate atragi investiţii, iar prin productivitate poţi să plăteşti şi salarii mai mari, având în vedere că aceasta este una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm. Lumea pleacă din cauza salariilor. Suntem în continuare interesaţi de a continua investiţiile, în ce măsură şi în ce viteză vom vedea în următoarea perioadă”, a spus executivul în cadrul evenimentului. Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia din Cluj, a subliniat că România nu are o strategie industrială de atragere de investiţii ţintită, ci atrage orice, din orice domeniu. „Dacă ne-am îngusta un pic pretenţiile, cum face Ungaria, care atrage automotive şi farmaceutice, dacă România s-ar uita la zonele unde are nevoie şi avem şi competitivitate economică să atragem investiţii – mâncare, apărare, chimie, energie – atunci potenţialii investitori vor fi mult mai interesaţi să vină în România”, detaliază CEO-ul Terapia. În al doilea rând, România are nevoie de o diplomaţie economică fantastică, adaugă el. „Eu mă uit la ambasadorii ţărilor străine care vorbesc despre ce ar putea vinde ei din fabricile lor către acele ţări. Aceasta este diplomaţia economică – ambasadorii României să nu facă altceva în străinătate decât să bată la uşa marilor companii care sunt absente din România, ideal, din Europa, şi să le atragă în România oferindu-le nişte investiţii ţintite”, spune Dragoş Damian.

În plus, el crede că statul ar trebui să se uite la consolidarea lanţurilor de distribuţie, care rămân din ce în ce mai puţine şi, de asemenea, la integrarea verticală a unor lanţuri care vor face ca produsul din fabrică să ajungă mai repede în magazin. „România este cel mai hot punct pe harta geopolitică. Am trimis o listă de peste 36 de companii care au ieşit din Rusia pentru ca ambasadorii noştri să bată la porţile acestor companii şi să le aducă în România. Unele dintre ele sunt strategice, altele mai puţin strategice, exitul din Rusia este un pic mai complicat”, a concluzionat Dragoş Damian. Cristian Bişa, managing partner al companiei de consultanţă Virtual Board, observă că există foarte multe oportunităţi în mediul de business curent. „Cred că va exista un val doi de companii care vor simţi beneficiile, se vor ajusta rapid. Se vor schimba locurile. Noile modele de business şi digitalizarea vor juca un rol foarte important”, a declarat el. Cristi Moga, head of capital markets în cadrul companiei Cushman&Wakefield Echinox, afirmă că războiul din Ucraina a fost un şoc pentru toate economiile de la nivel global, însă cel mai bun răspuns al unei companii la un şoc este să se concentreze pe ce ştie să facă cel mai bine. „Cred că cel mai bun răspuns la şocuri este să te concentrezi pe ceea ce ştii să faci cel mai bine, pe core businessul tău. Este foarte greu să vii cu o inovaţie în timpul şocului, dacă nu ai venit cu o inovaţie în anii de creştere pe care i-a avut România, piaţa imobiliară din România. Într-o perioadă în care vine un şoc, concentrează-te pe ceea ce ştii să faci cel mai bine, ai grijă la oamenii cheie din companie. Şi din partea angajaţilor este bună o atitudine prudentă, la fel ca a companiilor. Concentrarea pe core business este cea mai bună soluţie pe care o poate adopta o companie”, a detaliat el. Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, crede că situaţia actuală este mult mai fluidă faţă de cea din crizele precedente. „Acum am învăţat din lecţiile precedente. În România, cei 30 de ani de piaţă liberă şi privată ne-au ajutat să învăţăm din crizele trecute, ne pregătim mai bine. Acum suntem într-o conjunctură în care sistemul bancar are lichiditate, chiar dacă sunt costuri mai mari. Există disponibilitate şi lichiditate. Însă, problemele vin din multiple zone: geopolitică, lanţ de aprovizionare, tehnologie. Încercăm să ne poziţionăm şi să ne adaptăm. Credem că mergem pe gheaţă, dar continuăm cu paşi siguri şi mergem înainte”, a subliniat Tetik.

Andrei Jerca, managing director în cadrul companiei Element Industrial, spune despre cel mai mare avantaj competitiv al României că acum ne dăm seama cât de multe lucruri putem face. Practic, singurele limite sunt cele pe care ni le impunem.

„Facem parte dintr-o zonă a Europei care îşi doreşte mai mult, care este extrem de ambiţioasă – mă refer la toată Europa Centrală. Toată zona aceasta trece printr-o efervescenţă şi afirmare atât a inteligenţei, a capacităţilor şi abilităţilor şi inclusiv la nivel de business – companii care au apărut în Polonia, Cehia, Ungaria şi care încep să apară şi în România, care pot fi campioni în sectoarele lor şi care pot să se joace lejer la nivel european”, a concluzionat el.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.